Rusia plănuiește un val de atacuri „hibride“ împotriva Republicii Moldova înainte de alegeri și de referendum

01 Mai 2024, 07:33
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Mai 2024, 07:33 // Actual //  bani.md

Rusia plănuiește să vizeze Republica Moldova cu un val de așa-numite atacuri „hibride“ înainte de alegerile prezidențiale și referendumul pentru UE de la sfârșitul acestui an, relatează Bloomberg, citând persoane familiare cu evaluările serviciilor secrete britanice.

Marea Britanie va împărtăși informații cu autoritățile moldovenești pentru a ajuta țara să contracareze amenințarea agenților ruși în următoarele luni. Marți, 30 aprilie, ministrul moldovean de Externe, Mihai Păpușoi, se va întâlni la Londra cu secretarul de stat britanic pentru industrie și securitate economică, Nusrat Ghani, pentru a discuta despre „interferența subversivă a Rusiei”. Miniștrii Apărării din cele două țări vor avea, de asemenea, o întrevedere.

Rusia a negat în repetate rânduri că ar fi intervenit în alegerile din alte țări, inclusiv din Republica Moldova, iar purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat recent că atacurile publice la adresa Rusiei din partea oficialilor de la Chișinău „au devenit o practică zilnică”.
Kremlinul folosește diverse metode – de la deepfakes generate de inteligența artificială până la mită pentru a submina democrația în Moldova, a afirmat Păpușoi.

Rusia are deja un „cap de pod” în Moldova sub forma trupelor rusești desfășurate în regiunea transnistreană de la începutul anilor 1990.

Eforturile Marii Britanii sunt încă un exemplu al eforturilor sale de a extinde schimbul de informații privind amestecul în alegeri dincolo de aliații săi din G7.
Luna trecută, șeful serviciilor de informații din Republica Moldova (SIS), Alexandru Musteața, a avertizat că Moscova plănuiește o campanie de o „intensitate fără precedent”. Potrivit acestuia, Republica Moldova deține informații potrivit cărora Rusia încearcă să perturbe alegerile prezidențiale și referendumul privind UE de anul acesta.
Președinta pro-europeană a Republicii Moldova, Maia Sandu, va candida pentru un al doilea mandat la alegerile programate pentru luna octombrie. În aceeași perioadă va avea loc și un referendum privind aderarea la UE.

Putin consideră că Republica Moldova este un teritoriu care aparține de drept Rusiei

Dorind să restaureze Imperiul Rus, Vladimir Putin consideră că Republica Moldova este un teritoriu care aparține de drept Moscovei. Scopul său este de a submina situația din această țară, astfel încât politicienii pro-ruși să ajungă la putere. Acest lucru nu numai că va împiedica mișcarea Moldovei către Uniunea Europeană și va prelua controlul asupra rutelor de transport, dar va crea și un nou centru de tensiune în regiune. Pentru Ucraina, un astfel de scenariu ar însemna o amenințare sporită la granițele sale sudice, ceea ce ar duce la o dispersie a forțelor țării, cât și ale Occidentului în contracararea agresiunii Rusiei, susține analistul ucrainean Volodimir Kravcenko într-un articol în Zerkalo Nedeli.

Kremlinul se așteaptă să își atingă obiectivul prin mijloace hibride: având în vedere condițiile geografice și situația de pe frontul ruso-ucrainean, Moscova nu are nevoie să recurgă la o agresiune militară în acest moment. Există premise favorabile pentru o activitate de succes a serviciilor speciale rusești în vederea subminării situației din țară: Moldova se confruntă cu probleme economice grave, sentimentul pro-rus este puternic, iar ratingul partidelor pro-europene este în scădere.

În toamnă, în Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale. Observatorii prezic o victorie a actualului președinte, Maia Sandu. Aparent, Moscova nu este prea îngrijorată de această perspectivă, deoarece s-a bazat pe alegerile parlamentare. La urma urmei, Republica Moldova este o republică parlamentară, unde funcțiile președintelui sunt foarte limitate: șeful statului reprezintă țara pe scena internațională, dar guvernul, care este numit de parlament și este responsabil în fața acestuia, se ocupă de activitățile de zi cu zi.
Lucrând sistematic la destabilizarea țării, rușii folosesc activ ca instrument de presiune asupra Chișinăului, Transnistria și Găgăuzia, unde există un puternic sentiment pro-rus, iar autoritățile locale au legături politice și de afaceri strânse cu Rusia.

Ce se va întâmpla în cazul activării agenților ruși?

„Deși sentimentul pro-rus este puternic în Găgăuzia, nu există separatism. Dar situația din Găgăuzia poate fi deteriorată dramatic de sabotori și provocatori, așa cum a fost cazul în Donbas în 2014. Rușii au destui bani și resurse pentru a „ajuta” găgăuzii să iasă în stradă. Iar acest lucru poate înspăimânta societatea moldovenească, care urmărește cu groază războiul Rusiei împotriva Ucrainei și poate juca împotriva actualului guvern și președinte pro-european”, crede Serhii Gherasimciuk, director executiv adjunct al Consiliului de politică externă ucraineană Prism, într-un comentariu pentru Zerkalo Nedeli.

Scenariile pot fi diferite și nu se limitează la promovarea sentimentelor de protest prin televiziunea rusă, biserica și rețelele sociale – TikTok și VKontakte, atacuri de hackeri la scară largă… De exemplu, Transnistria și Găgăuzia pot fi pompate activ cu armament, specialiști militari și reprezentanți ai serviciilor speciale ruse pentru ca la ora „X” să submineze situația din Republica Moldova și să creeze o altă sursă de destabilizare la granița dintre Ucraina și România, membră NATO.

Pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale și parlamentare și referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, situația din țară se va înrăutăți. Rusia, acționând din ce în ce mai agresiv, va crea în mod constant noi crize, testând disponibilitatea autorităților moldovenești de a le face față și testând disponibilitatea Chișinăului de a răspunde dur la amenințări, avertizează analistul ucrainean Volodimir Kravcenko.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Oct. 2026, 17:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 17:17 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, unul dintre cele mai importante proiecte pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, ar urma să fie pusă în funcțiune la sfârșitul lunii octombrie sau, cel târziu, la începutul lunii noiembrie. Cu toate acestea, Ministerul Energiei nu oferă o garanție fermă că termenul va fi respectat, după numeroasele amânări ale proiectului. Secretarul de stat Carolina Novac a declarat, în Parlament, că aceasta este informația transmisă instituției și a recunoscut că lucrările s-au confruntat cu probleme tehnice și dificultăți în identificarea echipamentelor necesare.

Subiectul a fost abordat după ce deputatul Petru Burduja i-a cerut reprezentantei Ministerului Energiei să confirme public că proiectul va deveni operațional la sfârșitul lunii octombrie sau la începutul lunii noiembrie, în condițiile în care termenele de finalizare au fost amânate în repetate rânduri.

„Întreb pentru ca să audă și cetățenii: nu se va schimba acest termen? Având în vedere că este vorba despre securitatea energetică și că, din 2024 până în prezent, s-a amânat de mai multe ori darea în exploatare a acestui proiect, rog încă o dată să confirmați că va fi pus în funcțiune în perioada menționată”, a solicitat parlamentarul.

În răspunsul său, Carolina Novac a reiterat calendarul anunțat anterior, dar a precizat că acesta reprezintă informația de care dispune Ministerul Energiei.

„Aceasta este informația pe care am primit-o. Sfârșitul lunii octombrie și maximum începutul lunii noiembrie. Aceasta este informația pe care o pot oferi”, a declarat secretara de stat.

Oficialul de la Ministerul Energiei a subliniat că punerea în funcțiune a liniei reprezintă o prioritate majoră pentru Ministerul Energiei, în special în contextul apropierii sezonului rece, când siguranța alimentării cu energie electrică devine esențială.

„Pentru noi, la Ministerul Energiei, acest proiect este de maximă importanță, cu atât mai mult când intrăm în sezonul de iarnă și vrem să ne asigurăm că acest proiect este pus în operare și linia este energizată efectiv”, a explicat Novac.

Secretara de stat a atras însă atenția că respectarea termenelor nu trebuie să compromită cerințele tehnice și de securitate. Potrivit acesteia, toate lucrările trebuie executate la standardele necesare pentru a evita eventuale probleme în exploatare.

Carolina Novac a oferit și explicații privind dificultățile care au întârziat finalizarea proiectului. Una dintre acestea a fost defecțiunea unui autotransformator, echipament esențial pentru funcționarea infrastructurii energetice, care a necesitat reparații în Spania.

„Autotransformatorul care era defect și a fost livrat din Spania a fost reparat în perioada august–septembrie”, a precizat oficialul.

O altă problemă a vizat identificarea unor cabluri necesare pentru liniile terțiare de 35 kV. Potrivit secretarei de stat, echipamentele au fost identificate cu ajutorul consultanților implicați în proiect, însă procesul a fost îngreunat de deficitul regional de componente pentru infrastructura energetică.

Novac a explicat că situația este influențată inclusiv de războiul din Ucraina, unde bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice au crescut cererea pentru echipamente de înaltă tensiune și componente specializate.

„Vedeți și în Ucraina ce se întâmplă. Sunt bombardamente asupra infrastructurii critice de energie electrică și atunci există și o anumită penurie în regiune pentru identificarea acestor echipamente”, a declarat reprezentanta Ministerului Energiei.

Aceasta a dat asigurări că echipamentele necesare au fost identificate și că lucrările continuă într-un ritm accelerat.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, supranumită „Linia independenței energetice”, are o lungime de 157 de kilometri și va conecta Stația Vulcănești de 400 kV cu Stația Chișinău de 330 kV. Proiectul este finanțat de Banca Mondială și are o valoare de aproximativ 61 de milioane de euro.

Construcția liniei propriu-zise a fost încheiată în noiembrie 2025, însă punerea în exploatare a întregului proiect a fost amânată de mai multe ori din cauza problemelor tehnice la Stația electrică Chișinău.

Deși inițial infrastructura trebuia să devină operațională în decembrie 2025, autoritățile au anunțat ulterior termene în martie, mai, iunie și august 2026, fără ca proiectul să fie pus în exploatare comercială. Ultimul termen, sfârșitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie, reprezintă deja a șasea amânare anunțată public.