Criză pe piața imobiliară din Marea Britanie. Preţurile locuinţelor au înregistrat cel mai mare declin anual

Preţurile locuinţelor din Marea Britanie au scăzut în februarie cu 1,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, prima lor scădere anuală din iunie 2020 şi cea mai puternică scădere din noiembrie 2012, potrivit unui raport urmărit pe scară largă al societăţii de construcţii Nationwide, transmite CNBC.

Preţurile au scăzut în februarie cu 0,5% comparativ cu luna precedentă, fiind acum cu 3,7% mai mici faţă de vârful atins august 2022, deoarece dobânzile creditelor ipotecare mai mari şi o criză a costului vieţii au continuat să descurajeze cumpărarea de case.
”Recenta serie de date slabe referitoare la preţurile locuinţelor a început cu turbulenţele pieţei financiare provocate de mini-bugetul anunţat de guvern la sfârşitul lunii septembrie a anului trecut. În timp ce condiţiile pieţei financiare s-au normalizat cu ceva timp în urmă, activitatea de pe piaţa imobiliară a rămas redusă”, a spus economistul şef al Nationwide Robert Gardner, într-un comunicat de presă de miercuri.

Dobânzile ipotecare au crescut în septembrie 2022, după ce ”mini-bugetul” dezastruos de reducere a taxelor al fostului prim-ministru Liz Truss a determinat o vânzare istorică pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale din Regatul Unit, ducând în cele din urmă la o intervenţie a Băncii Angliei şi la demisia lui Truss după numai 44 de zile în funcţie.

Scăderea preţurilor imobiliare din februarie reflectă probabil daunele persistente aduse încrederii şi presiunile asupra veniturilor gospodăriilor, inflaţia continuând să depăşească creşterea salariilor şi dobânzile ipotecare rămânând substanţial mai mari decât minimele din 2021, a explicat Gardner.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #Londra #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.