Criză pe piața imobiliară din Marea Britanie. Preţurile locuinţelor au înregistrat cel mai mare declin anual

Preţurile locuinţelor din Marea Britanie au scăzut în februarie cu 1,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, prima lor scădere anuală din iunie 2020 şi cea mai puternică scădere din noiembrie 2012, potrivit unui raport urmărit pe scară largă al societăţii de construcţii Nationwide, transmite CNBC.

Preţurile au scăzut în februarie cu 0,5% comparativ cu luna precedentă, fiind acum cu 3,7% mai mici faţă de vârful atins august 2022, deoarece dobânzile creditelor ipotecare mai mari şi o criză a costului vieţii au continuat să descurajeze cumpărarea de case.
”Recenta serie de date slabe referitoare la preţurile locuinţelor a început cu turbulenţele pieţei financiare provocate de mini-bugetul anunţat de guvern la sfârşitul lunii septembrie a anului trecut. În timp ce condiţiile pieţei financiare s-au normalizat cu ceva timp în urmă, activitatea de pe piaţa imobiliară a rămas redusă”, a spus economistul şef al Nationwide Robert Gardner, într-un comunicat de presă de miercuri.

Dobânzile ipotecare au crescut în septembrie 2022, după ce ”mini-bugetul” dezastruos de reducere a taxelor al fostului prim-ministru Liz Truss a determinat o vânzare istorică pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale din Regatul Unit, ducând în cele din urmă la o intervenţie a Băncii Angliei şi la demisia lui Truss după numai 44 de zile în funcţie.

Scăderea preţurilor imobiliare din februarie reflectă probabil daunele persistente aduse încrederii şi presiunile asupra veniturilor gospodăriilor, inflaţia continuând să depăşească creşterea salariilor şi dobânzile ipotecare rămânând substanţial mai mari decât minimele din 2021, a explicat Gardner.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #Londra #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.