Criză petrol – Preţul este în scădere după ce protestele din China

Cotaţia petrolului a coborât luni la cel mai redus nivel din acest an, după ce protestele faţă de restricţiile impuse de autorităţile chineze pentru a preveni răspândirea pandemiei de COVID-19 au generat îngrijorări cu privire la evoluţia cererii de carburant în cel mai mare importator mondial de ţiţei, transmite Reuters.

În jurul orei 7:31 GMT, cotaţia barilului de ţiţei Brent era în scădere cu 2,43 dolari sau 2,9%, 81,20 dolari, după ce anterior a coborât cu peste 3%, până la 80,61 dolari, cea mai redusă cotaţie înregistrată după data de 4 ianuarie.

În ceea ce priveşte barilul de ţiţei West Texas Intermediate (WTI), cotaţia a scăzut cu 2,16 dolari, sau 2,8%, până la 74,12 dolari, după ce anterior a coborât până la 73,60 dolari, cel mai redus nivel înregistrat după data de 22 decembrie 2021.

Ambele referinţe au înregistrat trei săptămâni consecutive de scăderi.

„Pe lângă îngrijorările cu privire la cererea slabă de combustibil în China, din cauza creşterii cazurilor de COVID-19, incertitudinea politică provocată de protestele faţă de restricţiile impuse în Shanghai, i-a determinat pe investitori să vândă”, a spus Hiroyuki Kikukawa, director de cercetare la Nissan Securities. Potrivit acestuia, intervalul la care se tranzacţionează ţiţeiul WTI ar urma să scadă până la 70-75 de dolari iar piaţa ar putea să rămână una volatilă, în funcţie de rezultatul următoarei reuniuni OPEC+ şi de nivelul la care va fi plafonat preţul petrolului rusesc de către G7.

„Sentimentul pesimist se răspândeşte pe piaţa petrolului pe fondul înmulţirii îngrijorărilor cu privire la cererea din China şi al lipsei unui semnal clar din partea producătorilor cu privire la o nouă reducere a producţiei”, a apreciat Tetsu Emori, director la Emori Fund Management Inc. Potrivit acestuia, dacă OPEC+ nu va cădea de acord asupra unei noi reduceri a cotelor de producţie sau dacă SUA nu vor începe să îşi reumple rezervele strategice, preţul petrolului va continua să scadă.

Următoarea reuniune a Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi a aliaţilor, printre care se numără şi Rusia, un organism denumit OPEC+, va avea loc în data de 4 decembrie. La ultima reuniune din luna octombrie, OPEC+ a decis să îşi reducă ţinta de producţie cu două milioane de barili pe zi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #pret #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vestea despre un presupus balon spion chinez care plutește deasupra SUA i-a făcut pe mulți să se întrebe de ce Beijingul ar dori să folosească un instrument relativ nesofisticat pentru supravegherea continentului american.

China a spus că balonul, observat deasupra statului Montana, este doar o „navă civilă” care a deviat de la ruta planificată, dar SUA suspectează că este un dispozitiv de „supraveghere la înaltă altitudine”. Oricare ar fi capacitățile acestui balon, SUA au considerat amenințarea suficient de serioasă pentru a amâna vizita secretarului de stat Antony Blinken în China, care urma să aibă loc pe 5 și 6 februarie.

Baloanele sunt una dintre cele mai vechi forme de tehnologie de supraveghere. Armata japoneză le-a folosit pentru a lansa bombe incendiare în SUA în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. De asemenea, au fost utilizate pe scară largă de SUA și Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece. Mai recent, SUA s-ar fi gândit să adauge baloane de mare altitudine la rețeaua de supraveghere a Pentagonului.

Aceste dispozitive aeriene zboară în general la o altitudine de peste 20 de kilometri, aceasta fiind de două ori mai mare decât altitudinea de croazieră a aeronavelor comerciale și dincolo de limita suveranității aeronautice a statelor. Aceste baloane arată ca niște dirijabile și sunt alimentate de baterii de lungă durată sau panouri solare. Acestea sunt capabile să poarte o sarcină utilă între 50 și 250 de kg.

Baloanele sunt încă o modalitate ieftină de a obține informații

„În viitor, vom avea baloane deasupra capului timp de mai multe luni, ceea ce ar putea duce la un cost mai mic decât în spațiu”, spune generalul Frédéric Parisot, adjunctul șefului forțelor aeriene franceze.

Experții militari spun că utilizarea baloanelor de mare altitudine reprezintă o modalitate de spionaj mai ieftină decât utilizarea sateliților. Ele se dirijează doar prin schimbarea altitudinii, folosind computere pentru a calcula puterea și direcția curenților de aer, în diferitele straturi ale atmosferei. Pe lângă supraveghere, dirijabilele pot transporta însă și bombe.

Potrivit The Guardian, în 2019, armata americană a folosit până la 25 de baloane experimentale de mare altitudine, alimentate cu energie solară, pentru a efectua teste de supraveghere pe arii extinse. Acestea au fost echipate cu radare de înaltă tehnologie, concepute pentru a urmări simultan mai multe vehicule, pe timp de zi sau de noapte. Au fost folosite pentru a monitoriza traficul de droguri și potențialele amenințări la adresa securității interne.

Secretarul de stat Antony Blinken spune că „decizia Chinei de a trimite un balon de supraveghere deasupra Statelor Unite este „un gest de neacceptat și iresponsabil”. „Este o violare a suveranității noastre, este o violare a legislației internaționale. De aceea, i-am transmis în această dimineață lui Wang Yi, responsabilul de politici externe al Chinei că îmi amân vizita”, a spus el.

Oficialii Pentagonului au subliniat că balonul chinez „nu reprezintă o amenințare militară sau fizică pentru oameni”. Totuși, președintele american Joe Biden a refuzat să atace dispozitivul de teamă să nu producă daune sau victime la sol.