Croația blochează petrolul rusesc pentru Ungaria și Slovacia. Bruxelles-ul asigură că sunt rezerve pentru 90 de zile

O nouă dispută zguduie Uniunea Europeană, după ce Croația a respins solicitarea Ungariei și Slovaciei de a facilita transportul petrolului rusesc, în contextul întreruperii livrărilor prin Ucraina. Decizia vine după ce un atac aerian rusesc din 27 ianuarie a avariat ramura sudică a conductei Drujba, singura rută prin care cele două state mai primeau țiței din Rusia.

Budapesta și Bratislava au cerut sprijinul Zagrebului pentru a evita o criză de aprovizionare, însă ministrul croat al Economiei, Ante Šušnjar, a respins public solicitarea. „Un baril cumpărat din Rusia poate părea mai ieftin pentru unele țări, dar ajută la finanțarea războiului și a atacurilor asupra poporului ucrainean. Nu mai există scuze pentru a rămâne legați de țițeiul rusesc pentru nicio țară din UE”, a transmis oficialul.

Între timp, Comisia Europeană încearcă să calmeze temerile legate de o eventuală criză energetică. Un purtător de cuvânt al Executivului comunitar a declarat marți că nu există riscuri pe termen scurt privind securitatea aprovizionării cu petrol în Ungaria sau Slovacia, în urma perturbării fluxului de țiței rusesc prin Ucraina.

„Nu există riscuri pe termen scurt la adresa securității aprovizionării, deoarece ambele state membre UE – Ungaria și Slovacia – au rezerve în stocurile de urgență pentru 90 de zile”, a precizat oficialul, în cadrul unei conferințe de presă. Acesta a adăugat că Bruxelles-ul este în contact cu autoritățile de la Kiev pentru a stabili un calendar privind repararea conductei Drujba.

Conform legislației europene, statele membre trebuie să mențină rezerve de petrol echivalente cu cel puțin 90 de zile de importuri nete, pentru a face față unor eventuale șocuri de aprovizionare.

În luna februarie nu au mai fost înregistrate livrări de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia. Cele două țări sunt ultimele din UE care mai depind de țițeiul rusesc livrat prin Ucraina și au refuzat până acum inițiativele Bruxelles-ului de a renunța complet la aceste importuri, în cadrul strategiei europene de reducere a veniturilor energetice ale Moscovei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#petrol din rusia #Slovacia #petrol #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul României introduce, de la 1 aprilie 2026, o nouă formulă de calcul pentru prețul gazelor naturale destinate consumatorilor casnici, valabilă până la 31 martie 2027. În nota informativă a Ordonanței de Urgență, publicată pentru consultări marți, 17 februarie, unul dintre elementele invocate este sprijinul acordat Republicii Moldova, indicat ca factor care a pus presiune suplimentară asupra sistemului energetic românesc.

„Dat fiind sprijinul pe care România îl acordă constant Republicii Moldova pentru asigurarea necesarului de gaze naturale și energie electrică, și acesta reprezintă un element care a pus presiune asupra Sistemului Energetic Național și a sectorului gazelor naturale, din punct de vedere a disponibilității resurselor necesare”, se menționează în document.

Referirea la Republica Moldova apare alături de alți factori invocați de Guvernul de la București: continuarea războiului din Ucraina, oprirea tranzitului gazelor rusești prin Ucraina și iarna mai severă, care a dus la creșterea consumului și la scăderea accelerată a stocurilor de gaze la nivel european.

Noua schemă elimină plafonul maxim de 0,31 lei românești/kWh. În locul acestuia, prețul final va fi calculat ca sumă a mai multor componente: gazele din producția internă vândute la preț stabilit de stat, un procent redus de importuri, tarifele reglementate de transport și distribuție, marja furnizorului, acciza și TVA. Consumatorii vor plăti cel mai mic preț dintre cel prevăzut în contract și cel rezultat din această formulă.

Prețul gazelor din producția internă pentru populație și centralele termice scade de la 120 la 110 lei românești/MWh, iar marja furnizorului rămâne fixată la 15 lei românești/MWh. Autoritățile de la București susțin că această ajustare ar trebui să mențină facturile într-o zonă apropiată de nivelul actual.

Totuși, nota de fundamentare atrage atenția că ofertele publicate deja de furnizori pentru perioada de după 1 aprilie indică prețuri mai mari, unele cu până la 20% peste plafonul actual, iar principalii furnizori afișează tarife cu cel puțin 8% peste nivelul plafonat.