Ninsoarea din București dă peste cap cursele Chișinău

Două zboruri de pe Aeroportul Internațional Chișinău spre București, programate la 04:50 și 07:00, au fost anulate miercuri dimineață, după ce ninsorile puternice au blocat temporar traficul aerian pe Aeroportul „Henri Coandă” din Otopeni.

De asemenea, o altă cursă spre București, care trebuia să decoleze la 09:55, înregistrează întârziere, îmbarcarea fiind reprogramată pentru ora 11:00.

Problemele se resimt și la sosiri. Un zbor din București, care trebuia să ajungă la Chișinău la 09:20, este întârziat și are noua oră estimată de aterizare 13:25.

La București, situația rămâne complicată. Începând cu ora 06:00, nu a decolat și nu a aterizat niciun avion. Autoritățile române au anunțat că 13 curse sunt afectate – opt anulate și cinci redirecționate către alte aeroporturi. Aproximativ 6 000 de pasageri așteaptă reluarea traficului, în timp ce echipele intervin cu utilaje pentru deszăpezirea pistelor.

Reprezentanții aeroportului din România spun că zborurile ar putea fi reluate după ora 10:00–10:30, dacă vremea se ameliorează. Întârzierile din prima parte a zilei ar putea însă afecta și alte curse programate mai târziu.

Pasagerii sunt îndemnați să verifice în timp real statutul zborurilor și să țină legătura cu operatorii aerieni pentru informații actualizate.

#curse anulate #ninsori #aeroport chisinau #București

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.