Crtici dure după demiterea lui Armașu! Eșecurile justiției puse în cârca guvernatorului BNM

Economistul Stas Madan de la Expert Grup a exprimat critici dure în legătură cu demiterea Guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, subliniind că procedurile au fost ignorate și argumentarea a fost subțire și neclară. Într-o declarație tranșantă, Madan susține că o țară cu pretenții europene trebuie să respecte procedurile și că maniera în care s-a desfășurat demiterea nu corespunde standardelor europene.

Madan a comparat discuțiile din Parlament cu cele de acum doi ani, în contextul demiterii conducerii Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), menționând că aceleași elemente neprofesioniste au fost prezente și în acest caz. De asemenea, economistul a criticat întrebările deputaților, sugerând că acestea reflectă o necunoaștere a domeniului despre care vorbesc.

„Argumentarea este subțire și neclară. Ce să înțeleagă societatea – că BNM se face vinovată de faptul că avem justiție coruptă și incapabilă să facă progrese în recuperarea banilor din Frauda Bancară? Mă îndoiesc”, a declarat Madan.

Economistul a subliniat că BNM, sub conducerea lui Armașu, a luat măsuri importante pentru a preveni repetarea episodului rușinos al Fraudei Bancare, inclusiv trecerea la principiile Basel III și curățarea sectorului bancar de acționari toxici. De asemenea, a menționat politica monetară echilibrată a BNM pentru a minimiza impactul inflației asupra economiei.

Madan a concluzionat că, în ciuda posibilității de îmbunătățire, decizia politică de demitere a Guvernatorului BNM pare să fie dictată de o majoritate confortabilă, ignorând procedurile și argumentând slab.

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu a fost demis de la conducerea Băncii Naționale a Moldovei, în ședința de ieri a Parlamentului, cu votul a 81 de deputați PAS și PSRM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bnm. demisie #guvernator

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.