Cu ce s-au soldat perchezițiile CNA de azi la Direcția municipală siguranța alimentelor

25 Mai 2021, 13:04
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
25 Mai 2021, 13:04 // Actual //  MD Bani

Mai mulţi funcţionari ai Direcţiei Municipale Siguranţa Alimentelor Chişinău, inclusiv medici-veterinari, fac obiectul anchetei, desfăşurate de procurorii anticorupţie şi CNA, în dosarele care vizează corupţia la eliberarea certificatelor sanitar-veterinare agenţilor economici.

Astăzi, ofiţerii CNA au descins cu percheziţii la birourile, domiciliile şi automobilele persoanelor anchetate ca şi continuare a investigaţiilor derulate în aceste cauze, acum câteva luni.

Potrivit materialelor acumulate, în principal a imaginilor video obţinute, s-a constatat că unii şefi ai Direcţiei, în complicitate cu un grup de medici-veterinari, ar fi pus pe rol o schemă de estorcare de bunuri şi bani de la agenţii economici, care desfăşurau activitate de comercializare a produselor alimentare în raza mun. Chișinău, pentru a le perfecta autorizaţiile necesare. Taxa de protecţie, achitată de agenţii economici, presupunea eliberarea certificatelor de calitate, dar şi evitarea controalelor sanitar-veterinare planificate şi altor verificări privind respectarea cerințelor de profilaxie a COVID -19.

În cadrul documentării schemei, s-a stabilit că şeful-adjunct al Direcţiei ar fi pretins, acceptat și primit sistematic mijloace financiare, precum și produse alimentare, de la subalternii săi. În perioada documentată, săptămânal, în fiecare zi de vineri, mai mulţi medicii sanitari-veterinari ofereau șefului-adjunct al Direcției bunuri sub formă de diferite produse alimentare, ultimul acceptând și primind aceste bunuri pentru sine sau pentru alte persoane din cadrul ANSA. Acestea ar fi fost recompensele pentru eliberarea, fără impedimente, a autorizațiilor sanitar-veterinare de funcționare a unităților de comerț, precum şi pentru neîntocmirea proceselor-verbale contravenţionale pentru neregulile depistate în urma controalelor.

Astfel, şeful adjunct al Direcţiei municipale siguranţa alimentelor Chişinău şi un medic sanitar-veterinar oficial al Direcţiei au fost reţinuţi pentru 72 de ore, fiind bănuiţi de corupere pasivă şi activă. În urma percheziţiilor, la domiciliul unuia dintre bănuiţi au fost depistate sume de bani în lei şi valută străină (3335 de euro, 330 de dolari şi 33 500 de lei), provenienţa banilor urmând să fie stabilită în cadrul anchetei.

Urmărirea penală în acest caz a fost începută la finele anului 2020, conform elementelor infracţiunilor prevăzute de art.324 şi 325 cod penal – corupere pasivă şi activă. La moment, pe rol sunt 57 de cauze penale, conexate într-o singură procedură, în care 25 de persoane au statut de bănuit şi 3 de învinuit (arest la domiciliu).

Ce spune ANSA despre perchezițiile CNA la Direcția municipală siguranța alimentelor

În contextul efectuării unor percheziții la sediul Direcției municipale pentru Siguranța Alimentelor din Chișinău de către Centrul Național Anticorupție, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) acordă tot suportul necesar organelor de drept pe marginea dosarelor menționate, întru elucidarea deplină a cazurilor documentate, transmite CURENTUL.

ANSA se disociază de acțiunile de corupție a unor funcționari și reiterează angajamentul de a continua activitatea în spiritul transparenței, corectitudinii și responsabilității.

„Totodată menționăm că orice persoană se prezumă a fi nevinovată până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile de judecată. Pentru a nu prejudicia mersul anchetei, ANSA se va abține de la alte comentarii”.

De amintiti că pe data de 20 aprilie 2021, mai mulţi funcţionari din cadrul Laboratorului de expertiză sanitar-veterinară al Direcţiei Municipale pentru Siguranţa Alimentelor, dar şi agenţi economici, au fost documentaţi de CNA şi procurorii anticorupţie, în cadrul a 43 de cauze penale, pornite pe fapte de corupere pasivă şi activă. Aceştia sunt bănuiţi că ar fi eliberat comercianţilor, care desfăşurau activitate de vânzare a cărnii în halele Pieţei Centrale, certificate de calitate şi sanitar-veterinare contra mită.

Realitatea Live

14 Feb. 2026, 11:57
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Feb. 2026, 11:57 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Transportul maritim își consolidează poziția de principală axă logistică a exporturilor agricole ale Republicii Moldova, în timp ce calea ferată începe să revină treptat în competiție, arată analiza economistului Iurie Rija pentru sezonul iulie 2025 – ianuarie 2026, potrivit analizei economistului Iurie Rija.

În perioada analizată, exportul celor cinci culturi de bază, grâu, rapiță, orz, floarea-soarelui și porumb, a atins un volum total de 1 710 513 tone. Structura transportului confirmă o tendință consolidată în ultimii ani: transportul maritim domină fluxurile și devine pilonul principal al comerțului exterior cu cereale.

„Din totalul exporturilor din sezonul curent, 779 905 tone au fost expediate pe cale maritimă, ceea ce reprezintă 46% din total. Din 2023, transportul naval a detronat transportul rutier și a devenit principala cale logistică pentru exporturile agricole moldovenești. Potrivit economistului, această consolidare reflectă eficiența economică a loturilor mari încărcate în nave și adaptarea exportatorilor la infrastructura portuară regională, inclusiv utilizarea activă a portului Giurgiulești și a conexiunilor prin bazinul Mării Negre”, suține Rija .

Transportul rutier rămâne totuși un pilon important, cu 605 789 tone livrate în perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, echivalentul a 35,5% din total. Camionul continuă să fie soluția optimă pentru livrările rapide, pentru fluxurile către statele vecine și pentru loturile mai mici, oferind flexibilitate într-un context de piață volatil.

Un element de noutate al sezonului este revenirea transportului feroviar. În perioada analizată, pe cale ferată au fost exportate 324 819 tone, adică 19% din total. Este o creștere semnificativă comparativ cu 2024, când ponderea feroviară coborâse la 11%, iar în primul semestru din 2025 ajunsese la doar 4%. În sezonul curent se poate vorbi despre o revenire a căii ferate pe piața exporturilor agricole, aceasta concurând din nou transportul rutier.

Evoluția lunară arată însă o volatilitate ridicată. În iulie, august și septembrie 2025, calea ferată a avut o pondere solidă, de aproximativ 29–30% din totalul lunar exportat, cu volume de 58 666 tone în iulie, 112 036 tone în august și 78 969 tone în septembrie. Începând cu octombrie, majorarea tarifelor cu 7% a redus competitivitatea segmentului, iar volumul a scăzut brusc până la 9 425 tone, cu o pondere de doar 5%. În lunile noiembrie, decembrie și ianuarie s-a observat o stabilizare modestă, dar fără revenirea la nivelurile din debutul sezonului.

Un semnal pozitiv pentru piață a apărut la 5 februarie 2026, când Asociația Exportatorilor a fost informată de operatorul feroviar despre reducerea tarifelor în medie cu 4–5%, ajustare care creează premise pentru creșterea din nou a ponderii transportului feroviar în exporturile de cereale și oleaginoase.

Analiza pe culturi arată o specializare clară a mijloacelor de transport. Pe segmentul maritim domină grâul și floarea-soarelui, cu 292 542 tone și respectiv 232 903 tone expediate pe apă, aceste culturi reprezentând coloana vertebrală a exportului naval, preferat pentru loturile mari și livrările către piețe îndepărtate.

Transportul rutier are o structură mai echilibrată, dar este dominat de floarea-soarelui și rapiță. Floarea-soarelui a atins 280 444 tone transportate cu camionul, iar rapița 154 605 tone, culturile oleaginoase cu valoare mai mare pe tonă putând suporta costurile mai ridicate ale transportului rutier. Acest tip de transport rămâne optim pentru livrările rapide către România și Bulgaria.

În cazul transportului feroviar, cultura dominantă este grâul, cu 234 155 tone, urmat de orz cu 34 775 tone și porumb cu 29 552 tone. Rapița are un volum mai redus, iar floarea-soarelui nu apare în structura feroviară din acest sezon. Calea ferată este utilizată în special pentru cerealele cu volum mare și marjă mai redusă, unde costul pe tonă devine determinant.

Per ansamblu, analiza lui Iurie Rija arată că transportul maritim rămâne dominant și strategic pentru exporturile agricole ale Republicii Moldova, transportul rutier își păstrează rolul flexibil, iar transportul feroviar revine treptat în competiție, semn că piața începe să reacționeze tot mai sensibil la ajustările tarifare și la eficiența costurilor logistice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!