Cu embargoul petrolier rusesc la orizont, Comisia Europeană vrea să pună o taxă suplimentară rafinăriilor europene 

14 Sept. 2022, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Sept. 2022, 05:15 // Actual //  bani.md

Comisia Europeană vrea să oblige firmele din sectorul combustibililor fosili care au obținut profituri mari din creșterea prețurilor la energie să plătească o contribuție financiară pentru a ajuta cetățenii și industriile care se confruntă cu creșterea vertiginoasă a facturilor, scrie agenția Reuters, care citează un document al Comisiei, la nivel de draft.

Astfel companiile din producția de petrol, gaze, extracția cărbunelui și rafinarea petrolului ar urma să plătească o contribuție pe baza „profiturilor excedentare impozabile realizate în anul fiscal 2022”, potrivit proiectului, care ar putea fi în continuare modificat.

Ar fi o taxă temporară, care ar strânge numerar pentru a ajuta guvernele să atenueze criza energetică a Europei prin măsuri precum sprijinirea gospodăriilor și a întreprinderilor cu facturi mari, sprijinirea industriilor mari consumatoare de energie, reducerea consumului de energie al UE și creșterea autosuficienței Europei în aprovizionarea cu energie, mai arată Reuters.

„Contribuțiile de solidaritate sunt justificate de faptul că aceste companii au realizat profituri excedentare imprevizibile”, se arată în proiect. „Aceste profituri nu corespund niciunui profit obișnuit la care aceste entități s-ar fi așteptat sau s-ar fi putut aștepta să îl obțină în circumstanțe normale”, mai arată draftul.

O revenire rapidă a cererii în urma pandemiei și o creștere a prețurilor petrolului și gazelor, determinate de invazia Ucrainei de către Rusia, au sporit profiturile companiilor energetice în acest an, mai arată Reuters.

Marile companii petroliere europene au înregistrat profituri în creștere în al doilea trimestru, scrie Reuters. Astfel, TotalEnergies a raportat un profit record de 11,5 miliarde de dolari, în timp ce Shell a înregistrat un profit trimestrial de 9,8 miliarde de dolari. „Recunoaștem necesitatea unei politici concertate și a altor acțiuni pentru a atenua criza prețurilor la energie în Europa și în alte părți. Suntem la curent cu propunerea UE pentru o „contribuție de solidaritate” și așteptăm mai multe detalii din partea Comisiei”, a spus un purtător de cuvânt al Shell.

Măsura UE s-ar aplica pentru profiturie excedentare ale unei companii din 2022, calculat la un nivel care ar trebui să fie peste media profiturilor impozabile realizate în cei trei ani fiscali începând cu ianuarie 2019, se arată în proiect, adăugând că firmelor li se va asigura o marjă de profit suficientă pentru investiții viitoare. Unele țări, inclusiv Italia, au introdus deja un impozit pe profit excepțional pentru firmele energetice. Proiectul arată că Bruxelles-ul va institui o rată minimă de taxare suplimentară pentru toate țările UE, dar guvernele ar putea alege să aplice taxe mai mari.

Măsura ar urma să fie adoptată de o majoritate consolidată a statelor membre, ceea ce înseamnă că nu va necesita aprobarea unanimă din partea celor 27 de țări membre ale UE, arată Reuters.

Suprataxă pe embargo. Riscuri pentru viitor

Comisia vrea să suprataxeze rafinăriile europene în condițiile în care marea majoritate a acestora va trebui să caute petrol mai mult, mai scump, și mai departe pentru a asigura cererea de carburanți a continentului în condițiile în care la 5 decembrie intră în vigoare embargoul impus de UE asupra importurilor de țiței rusesc adus pe care maritim[. Urmat de un embargou și pe importul de produse petroliere (benzină și motorină) din Rusia, care ar urma să intre în vigoare în februarie 2023.

02 Mai 2026, 10:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Mai 2026, 10:46 // Actual //  bani.md

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.