AGEPI contra Ion Chicu: directorul instituției, Eugeniu Rusu demontează acuzațiile din Parlament

Directorul Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), Eugeniu Rusu, a respins acuzațiile lansate de deputatul Ion Chicu la ședința plenară a Parlamentul Republicii Moldova de săptămâna trecută, calificându-le drept false și menite să inducă în eroare opinia publică.

Potrivit lui Eugeniu Rusu, afirmația potrivit căreia AGEPI ar colecta milioane de lei din drepturi de autor prin intermediul organizațiilor de gestiune colectivă este „un fals”. Directorul AGEPI a subliniat că instituția nu colectează bani din drepturi de autor sau drepturi conexe, această prerogativă revenind exclusiv organizațiilor de gestiune colectivă – asociații obștești create de titularii de drepturi pentru a le reprezenta interesele în raport cu utilizatorii.

„AGEPI nu colectează bani pentru dreptul de autor și dreptul conex. Aceste sume sunt administrate de organizațiile de gestiune colectivă, constituite de interpreți, producători de fonograme, videograme, fotografi, pictori și alți titulari de drepturi”, a precizat Eugeniu Rusu.

Directorul AGEPI a respins și afirmația potrivit căreia titularii de drepturi nu ar primi remunerații de ani de zile. Conform actelor de verificare pentru anii 2021–2022, aproximativ 600 de titulari de drepturi au beneficiat anual de remunerații.

De asemenea, șeful AGEPI a calificat drept neadevărată acuzația privind lipsa controalelor asupra activității organizațiilor de gestiune colectivă. Potrivit acestuia, încă din anul 2010, AGEPI efectuează anual controale, iar actele de control sunt publice și pot fi consultate pe pagina oficială a instituției, la compartimentul „Transparență”. Începând cu 2021, aceste rapoarte sunt disponibile separat pentru fiecare organizație de gestiune colectivă.

Pentru anul 2024, AGEPI anunță că până la sfârșitul anului vor fi inițiate proceduri de control pentru toate organizațiile de gestiune colectivă.

Referitor la acuzațiile privind existența unui monopol în sistemul de gestiune colectivă, Eugeniu Rusu a precizat că în prezent funcționează șase organizații – patru pentru drepturi de autor și două pentru drepturi conexe – iar alte cinci cereri pentru obținerea avizului de funcționare sunt în examinare.

Totodată, directorul AGEPI a subliniat că instituția respectă dreptul fundamental la asociere și nu poate interveni pentru a crea organizații de gestiune colectivă în domenii unde titularii de drepturi nu s-au asociat încă. În acest sens, AGEPI poartă discuții cu uniunile de creație și titularii de drepturi pentru a stimula constituirea unor organizații și în alte domenii, precum filmul, pictura sau fotografia.

„Nu trebuie să ne lăsăm păcăliți de alegații eronate. Vom reveni și cu alte informații pe măsură ce acest subiect va fi polemizat în continuare”, a conchis Eugeniu Rusu.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.