Cu mâna pe inimă, autoritățile promit revizorilor de peste Atlantic că vor asigura independența BNM

FMI a publicat scrisoarea Guvernului de la Chișinău și a Băncii Naționale în care se arată angajamentul de a asigura independența BNM. Totodată, se spune și despre faptul că modificările aduse la Legea cu privire la BNM în perioada 2014-2016 au consolidat garanțiile legislative de bază, inclusiv autonomia, structura de guvernanță, transparența și responsabilitatea. Este vorba de anularea garanțiilor de stat pentru acoperirea furtului miliardului, care au fost anulate cu succes de Curtea Constituțională.

Ne angajăm pe deplin să protejăm independența BNM pentru a ne asigura că aceasta își îndeplinește eficient funcțiile și sarcina sa principală de asigurare și menținere a stabilității prețurilor, promovarea și menținerea unui sistem financiar bazat pe principiile pieței și sprijinirea politicii economice a țării. Consiliul BNM a fost consolidat prin ocuparea posturilor vacante de viceguvernatori în conformitate cu cerințele profesionale, de bună-credință și procedurale ale Legii cu privire la BNM (acțiune prealabilă)”, potrivit scrisorii autorităților de la Chișinău.

De asemenea, se precizează că autoritățile au întreprins măsuri pentru întărirea integrității și finalității deciziilor BNM de reglementare și supraveghere. În special, a fost adoptat, de comun acord cu personalul FMI, ca acțiune prealabilă, un pachet legislativ care a modificat Legea cu privire la BNM, Legea activităților bancare și Codurile de procedură pentru a introduce o serie de îmbunătățiri urgente.

Ne angajăm să consolidăm în continuare autonomia instituțională și guvernanța BNM în urma consultărilor cu FMI. În acest sens, vom implementa pe deplin recomandările privind garanțiile. În special, vom consolida prevederile (reperul structural la sfârșitul lunii iunie 2022), precum: procedurile și criteriile de numire, demisie și revocare a președintelui, vicepreședinților și membrilor Consiliului de Supraveghere; interzicerea influenței persoanelor publice și private; clarificarea responsabilităților manageriale ale guvernatorului și ale Comitetul Executiv”.

La sfârșitul lunii decemebrie 2021 boardul FMI a aprobat o finanțare de 560 mil. USD pentru Republica Moldova. Programul este pentru 40 de luni și are mai multe condiționalități, inclusiv reforma justiției și recuperarea furtului miliardului.

#scrisoare #economie #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED) a publicat versiunea ajustată a prognozei macroeconomice pe termen mediu, care integrează atât un scenariu de bază, cât și două scenarii alternative – optimist și moderat – construite împreună cu experți ai Băncii Mondiale, utilizând modelul econometric structural MFMod. Revizuirea a devenit necesară după aprobarea, prin Hotărârea Guvernului nr. 260/2025, a „Planului de Creștere a Moldovei” susținut de UE.

În scenariul de bază, economia evoluează aproape de potențial, fără impulsuri majore de cerere sau ofertă. PIB-ul real ar urca de la 1,3% în 2025 la 2,0% în 2028, inflația ar coborî de la 7,3% în 2025 la 5,0% în 2028, iar investițiile în active fixe ar încetini de la +10% în 2025 la +2% în 2028. Exporturile ar scădea cu 1,5% în 2025 și ar reveni lent până la +2,6% în 2028, în timp ce importurile ar crește cu 11,4% în 2025, temperându-se la +3,7% în 2028. Salariile reale ar rămâne aproape staționare, iar industria ar avansa ușor până la +3,2% în 2028, pe fondul investițiilor demarate în 2024–2025. Agricultura ar rămâne vulnerabilă la climă, cu o recuperare în 2025 după seceta din 2024 și o creștere medie de circa 1% ulterior.

Pentru 2025, prognoza de creștere a PIB a fost revizuită de la 2% la 1,3%, pe fondul deteriorării deficitului comercial. În ianuarie–aprilie 2025, exporturile au scăzut cu 11,3% (cu un recul de circa 2,9 ori la uleiurile vegetale și –17,9% la produsele industriei alimentare), în timp ce importurile au urcat cu 16,2%, tractate de produsele minerale (+46%) și de majorarea valorii energiei electrice importate după sistarea livrărilor de la Cuciurgan. Deficitul comercial a ajuns la –2,3 mld. USD (față de –1,7 mld. USD în aceeași perioadă din 2024). În contrapartidă, consumul privat a crescut peste așteptări (+6,3% în T1, contribuție de 5,2 p.p. la PIB), pe fondul veniturilor disponibile mai mari (+7,7%), al salariilor (+1,7%) și al creditării noi (+35,8%). Investițiile în active imobilizate au avansat cu 23,9% în T1, până la 6,3 mld. lei, susținute de investițiile proprii ale companiilor (+26,8%), facilități fiscale (0% pe profitul reinvestit) și condiții de creditare mai favorabile în prima jumătate de an.

Scenariul optimist, condiționat de implementarea integrală și eficientă a „Planului de Creștere”, plasează PIB-ul pe o traiectorie accelerată, de la 1,3% în 2025 la 4,3% în 2028. Exporturile ar urca robust după 2025 (+10,9% în 2026, +8,9% în 2028), importurile ar crește odată cu modernizarea economică (+10% în 2028), iar investițiile în active fixe ar înregistra o creștere cumulată de peste 74% în patru ani. Salariile reale ar avansa până la +7,9% în 2028, iar producția industrială ar atinge +5,5% în 2028. În agricultură, accelerarea irigațiilor, digitalizării și cercetării ar ridica randamentele și reziliența sectorului. Portofoliul de proiecte investiționale al Guvernului direcționează cele mai mari alocări către transporturi (31,6%) și energie (25,5%), urmate de mediu (12,9%), dezvoltare regională (8,9%), agricultură (6,0%), sprijin pentru sectorul privat (4,7%), educație (4,2%) și sănătate (3,0%).

Scenariul moderat mizează pe o implementare parțială și graduală a reformelor și investițiilor, cu o creștere a PIB de la 1,3% în 2025 la 3,6% în 2028. Exporturile ar accelera după 2026, iar importurile ar rămâne ridicate, pe fondul dependenței de bunuri investiționale din exterior. Investițiile în active fixe ar crește până la +15% în 2028, însă eficiența lor ar fi constrânsă de capacitatea administrativă și întârzieri în execuție. Salariile reale ar spori moderat, iar industria ar urma un trend ascendent, tractată de cererea externă; în agricultură, investițiile graduale în irigații și modernizare ar îmbunătăți lent productivitatea și reziliența.

MDED atenționează că perspectivele rămân incerte, cu riscuri negative legate de escaladarea războiului din Ucraina, tensiuni geopolitice globale, eventuale recesiuni la partenerii comerciali, noi șocuri energetice, instabilitate politică internă în context electoral și condiții climatice nefavorabile. Pe partea pozitivă, o redresare mai puternică la partenerii externi, efecte peste așteptări ale reformelor și investițiilor, precum și un an agricol favorabil ar putea îmbunătăți semnificativ dinamica economiei și a veniturilor populației.