Cu războiul la graniță, bancherii moldoveni o duc bine pe timp de criză. Profit de 1,6 miliarde de lei în șase luni

Băncile moldovenești au contabilizat un profit de 1,6 miliarde de lei, cu 74,8% mai mult în șase luni ale anului 2022 față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Patru bănci au strâns peste 80% din totalul profitului. Este vorba de maib, Moldindconbank, Victoriabank și OTP Bank. Celelalte șapte bănci au adunat un profit de 296 mil. de lei.

Cel mai mare profit net a fost înregistrat de: maib – 514,22 mil. lei față de 274,06 mil. lei, Moldindconbank – 444,93 mil. lei comparativ cu 267,24 mil. lei, Victoriabank – 294,67 mil. lei (107,75 mil. lei) și OTP Bank – 79,64 mil. lei (152,96 mil. lei).

ProCreditBank – 70,81 milioane de lei (în ianuarie-iunie 2021, profitul său a fost de 39,84 milioane de lei), BCR Chișinău – 54,71 mil. lei (4,59 mil. lei), Eximbank – 52,66 mil. lei (18,66 mil. lei), FinComBank – 52,66 mil, 47 milioane de lei (29,15 milioane de lei), Energbank – 33,98 milioane de lei (22,26 milioane de lei), Comertbank – 16,43 milioane de lei (8,89 milioane de lei), EuroCreditBank – 14,9 milioane de lei (6,63 milioane de lei).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#bănci #BNM #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.