Cuiul din talpa guvernării se adâncește tot mai mult! Scumpirile le-ar putea juca festa

Actuala guvernare s-a pomenit în crizele posibile – pandemia, războiul din Ucraina, însă se descurcă bine, constată fostul vicepremier pentru Reintegrare, Vlad Kulminski.

Potrivit lui, Republica Moldova are nevoie de un model de dezvoltare economică cu dublarea, triplarea veniturilor bugetare pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor. Asta e ceea ce se cere.

Succesul sau eșecul acestei guvernări va fi evaluat după criterii economice. Republica Moldova nici nu a avut economie. Problema economică trebuie să fie abordată. Este una strategică. Noțiunea de dezvoltare economică creează și rezistența statului. Pentru că un stat care nu o are nu are nici rezistență”, a declarat Kulmiski în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4.

Fostul vicepremier spune că Republica Moldova trece printr-o perioadă foarte grea. „Avem nevoie de o viziune a dezvoltării economice. Acest guvern a fost foarte nefericit pentru că nimerit în toate crizele posibile. Or, calitatea instituțiilor publice din Moldova este la limita critică. Deseori sunt instituții fake”.

Întrebat dacă problema prețurilor este o provocare pentru actuala guvernare, Kulminski a spus că este și asta i-ar putea influența viitorul scor electoral.

Maia Sandu are șanse foarte mari și foarte bune de a câștiga al doilea mandat. Admitem lipsa de alternativă. Este persoană bine intenționata. Or, PAS nu cred că va câștiga al doilea mandat în Parlament. Aici e problema. Privim spre un posibil Guvern de coaliție, dar trebuie să ajungem acolo, pentru că în condițiile actuale lucrurile se schimbă foarte repede”, a comentat fostul vicepremier scorul viitoarelor alegeri.

Ultimele date al Biroului Național de Statistică relevă că inflația anuală a ajuns la 18,5% în februarie.

Banca Națională a Moldovei estimează ca prețurile ar urma să crească cu 20,6%, însă în trimestrul trei inflația ar putea ajunge și la 27% urmare a incertitudinii prețurilor la gaz și energia electrică.

„Inflația va evalua și în continuare sub impactul șocurilor atât de natura cererii, cât și celor asociate ofertei. Cererea agregată, susținută de impulsul fiscal pozitiv și de revigorarea cererii externe, va consemna valori pozitive în creștere în trimestrul I 2022, ulterior diminuându-se continuu, dar menținând caracterul proinflaționist pe parcursul orizontului de prognoză (trimestrul I 2022 – trimestrul IV 2023)”, se arată în ultima decizie de politică monetară a băncii centrale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#scor #preturi #PAS #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activele oficiale de rezervă ale Banca Națională a Moldovei au constituit 5 019,69 milioane de euro la data de 27 februarie 2026, în scădere cu 61,01 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 ianuarie 2026, când acestea se ridicau la 5 080,70 milioane de euro.

Potrivit datelor publicate de banca centrală, diminuarea rezervelor valutare a fost determinată în principal de mai multe ieșiri de fonduri.

Cea mai mare contribuție a avut-o scăderea rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate, care a generat ieșiri nete de 86,05 milioane de euro. De asemenea, au fost efectuate plăți pentru serviciul datoriei publice externe a Republicii Moldova, în valoare de 18,76 milioane de euro.

În același timp, au fost înregistrate plăți ale Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova de 1,59 milioane de euro, precum și un rezultat net negativ al operațiunilor de tip swap valutar pe piața valutară internă, de 0,02 milioane de euro.

Totuși, o serie de factori au contribuit la majorarea parțială a rezervelor valutare în perioada de raportare. Printre aceștia se numără aprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor în raport cu euro, care a adăugat 25,42 milioane de euro.

De asemenea, veniturile din gestionarea rezervelor valutare au generat 11,52 milioane de euro, iar încasările în favoarea Ministerului Finanțelor sub formă de credite, granturi și alte intrări pentru proiecte investiționale au însumat 3,92 milioane de euro.