Cultivarea celebrei plante în Moldova s-a împotmolit în birocrație! Rija: Oferă oportunități economice fermierilor

Absența unei delimitări clare între cânepa industrială și cea psihotropă generează dificultăți în dezvoltarea unei industrii promițătoare în Republica Moldova, arată o analiză realizată de Iurie Rija de la Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere.

Deși cânepa industrială nu are efecte psihotrope și este cultivată pe scară largă în țările vecine și în Uniunea Europeană, legislația locală o tratează ca pe o cultură interzisă. Conform HG 1382/2006, cultivatorii de cânepă industrială sunt plasați sub incidența Codului Penal, ceea ce descurajează investițiile în acest domeniu.

Interesul pentru cultivarea cânepii industriale este în creștere în Republica Moldova, mai ales în contextul integrării europene. Cu toate acestea, lipsa unei reglementări clare și amenințarea sancțiunilor penale nu permit efectuarea investițiilor în acest domeniu.

Potențialul pozitiv al cultivării cânepii industriale asupra sectorului agricol este considerabil. Această cultură poate diversifica gama de plante cultivate în Republica Moldova, oferind oportunități economice și ecologice semnificative. De asemenea, poate reduce dependența de importurile de semințe de cânepă și poate stimula producția internă, contribuind la sustenabilitatea agriculturii.

Pentru a promova dezvoltarea acestei industrii emergente, este necesară o reglementare clară și favorabilă. Modificările legislației naționale relevante ar trebui să permită cultivarea cânepii industriale în conformitate cu cerințele agrotehnice și să ofere un cadru normativ bine pus la punct.

În acest sens, este esențială elaborarea unui cadru legislativ adecvat care să faciliteze dezvoltarea cânepii industriale în Republica Moldova. O reglementare clară și echitabilă poate asigura un mediu de afaceri transparent și promova durabilitatea în producția plantelor etero-oleaginoase și tehnice.

În prezent, Asociația Cultivatorilor, Amelioratorilor și Procesatorilor de Cânepă promovează cultivarea cânepii printre fermierii autohtoni, demonstrând interesul și potențialul acestei culturi în Republica Moldova. Prin implementarea unui cadru normativ adecvat, țara poate beneficia de avantajele aduse de această cultură versatilă și promova dezvoltarea durabilă a sectorului agricol.

Economistul Iurie Rija spune că în prezent, cânepa industrială este cultivată în peste 40 de țări. Conform datelor FAO, în ultimii ani suprafața cultivată cu cânepă în întreaga lume s-a situat în jur la 300-400 de mii de hectare.

„SUA, China și Canada sunt primele trei piețe globale producătoare de cânepă. Alte țări care o cultivă în volume mari sunt Franța, Pakistan, Chile, Japonia, Iran, Coreea de Sud și de Nord, Siria, Turcia, Egipt, Africa de Sud, Malawi, India, Thailanda, Rusia, Uruguay, Elveția, Noua Zeelandă. Țările vecine cu Republica Moldova- România și Ucraina, la fel dispun de suprafețe și unități de procesare destinate acestei plante care a stârnit întotdeauna opinii contradictorii”, a conchis Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.