Promovarea exagerată a corupției fugărește investitorii din Republica Moldova

Octavian Iachimovschi, șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție, atrage atenția asupra efectelor nocive ale promovării exagerate a nivelului de corupție din cadrul sistemului judiciar sau procuraturii în spațiul public. Potrivit acestuia, astfel de mesaje nu numai că subminează încrederea în instituțiile statului, dar pot și speria potențialii investitori, având un impact negativ asupra economiei țării.

„Unii politicieni își taie creanga de sub picioare atunci când transmit astfel de mesaje, pentru că sperie potențialii investitori”, a subliniat Iachimovschi, amintind că o astfel de abordare poate descuraja investițiile străine și poate afecta dezvoltarea economică a țării.

Acest avertisment vine în contextul unei preocupări crescute privind transparența și integritatea în sistemul judiciar și procuratură. În ciuda eforturilor depuse pentru combaterea corupției și îmbunătățirea sistemului judiciar, promovarea exagerată a corupției poate submina aceste eforturi și poate afecta negativ imaginea Moldovei pe plan internațional.

În concluzie, Iachimovschi îndeamnă, în podcastul Ziarului de Gardă, la o abordare echilibrată și responsabilă în promovarea mesajelor referitoare la corupție, astfel încât să se evite efectele negative asupra investițiilor și dezvoltării economice a țării.

Datele Băncii Naționale a Moldovei relevă că în 2023 volumul investițiilor străine directe se cifra la 5,5 miliarde de lei, cu 12% mai mult față de anul 2022.

Analizând distribuția geografică a investițiilor directe în capitaluri proprii, se constată că investitorii din Uniunea Europeană au reprezentat cea mai mare parte, respectiv 86,3% din totalul investițiilor la sfârșitul anului 2023, în creștere cu 19,7% față de sfârșitul anului 2022. Investitorii din CSI au contribuit cu 24,19 milioane de dolari, în timp ce alte țări au adus 475,19 milioane de dolari în investiții.

În ceea ce privește distribuția investițiilor pe sectoare, cel mai mare volum de investiții directe a fost înregistrat în următoarele domenii: activități financiare și asigurări cu 35,2% din totalul investițiilor, urmat de comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor cu 25,8%, și industria prelucrătoare cu 18,6%. Alte sectoare care au atras investiții semnificative includ informațiile și comunicațiile, transportul și depozitarea, precum și energia electrică și termică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#coruptie #investitori #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.