Promovarea exagerată a corupției fugărește investitorii din Republica Moldova

Octavian Iachimovschi, șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție, atrage atenția asupra efectelor nocive ale promovării exagerate a nivelului de corupție din cadrul sistemului judiciar sau procuraturii în spațiul public. Potrivit acestuia, astfel de mesaje nu numai că subminează încrederea în instituțiile statului, dar pot și speria potențialii investitori, având un impact negativ asupra economiei țării.

„Unii politicieni își taie creanga de sub picioare atunci când transmit astfel de mesaje, pentru că sperie potențialii investitori”, a subliniat Iachimovschi, amintind că o astfel de abordare poate descuraja investițiile străine și poate afecta dezvoltarea economică a țării.

Acest avertisment vine în contextul unei preocupări crescute privind transparența și integritatea în sistemul judiciar și procuratură. În ciuda eforturilor depuse pentru combaterea corupției și îmbunătățirea sistemului judiciar, promovarea exagerată a corupției poate submina aceste eforturi și poate afecta negativ imaginea Moldovei pe plan internațional.

În concluzie, Iachimovschi îndeamnă, în podcastul Ziarului de Gardă, la o abordare echilibrată și responsabilă în promovarea mesajelor referitoare la corupție, astfel încât să se evite efectele negative asupra investițiilor și dezvoltării economice a țării.

Datele Băncii Naționale a Moldovei relevă că în 2023 volumul investițiilor străine directe se cifra la 5,5 miliarde de lei, cu 12% mai mult față de anul 2022.

Analizând distribuția geografică a investițiilor directe în capitaluri proprii, se constată că investitorii din Uniunea Europeană au reprezentat cea mai mare parte, respectiv 86,3% din totalul investițiilor la sfârșitul anului 2023, în creștere cu 19,7% față de sfârșitul anului 2022. Investitorii din CSI au contribuit cu 24,19 milioane de dolari, în timp ce alte țări au adus 475,19 milioane de dolari în investiții.

În ceea ce privește distribuția investițiilor pe sectoare, cel mai mare volum de investiții directe a fost înregistrat în următoarele domenii: activități financiare și asigurări cu 35,2% din totalul investițiilor, urmat de comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor cu 25,8%, și industria prelucrătoare cu 18,6%. Alte sectoare care au atras investiții semnificative includ informațiile și comunicațiile, transportul și depozitarea, precum și energia electrică și termică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#coruptie #investitori #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.