Republica Moldova a început lucrările la o nouă linie electrică care să o elibereze de Moscova

Moldova a început marți lucrările la o nouă linie electrică care să lege Capitala Chișinău de România vecină, în timp statul urmărește o mai mare independență energetică față de Rusia.

Odată cu instalarea noii linii electrice, Moldova nu va mai depinde de o centrală electrică situată în regiunea separatistă a Transnistriei, unde staționează trupele rusești, notează AFP.

În satul Congaz din sud, au fost mobilizați muncitori și excavatoare, buldozere și macarale pentru a începe săparea fundațiilor pentru primii stâlpi ai noii linii electrice.

Până la sfârșitul anului 2025, Moldova dorește să instaleze toți cei 500 de stâlpi de înaltă tensiune și restul liniei electrice de 400 kV, care se va întinde pe 158 de kilometri (98 de mile) de la Chișinău la Vulcănești în Găgăuzia.

O conexiune de la Vulcănești la Isaccea peste graniță în România, membră a UE, este deja în vigoare.

În prezent, aproximativ 70 la sută din energia electrică consumată în Moldova provine din Transnistria, iar separatiștii susținuți de ruși au redus livrările către Chișinău în toamna anului 2021.

Actualul contract cu centrala electrică din Transnistria urmează să expire la sfârșitul anului 2024.

Președintele Maia Sandu a numit noua linie electrică de 27 de milioane de euro (29 de milioane de dolari) „unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură” de la obținerea independenței în 1991, eliberând țara să obțină electricitate „fără presiunea șantajului politic din afară”.

Chișinăul a aprobat în 2019 proiectul mult întârziat, care a primit finanțare de la Banca Mondială.

Guvernul continuă să încerce să finalizeze construcția chiar înainte de termenul limită de la sfârșitul anului 2025, potrivit unui înalt oficial al Ministerului Energiei, Constantin Boroșan.

Pe lângă 70% din energia electrică pe care Moldova o primește din Transnistria, restul provenea în mare parte din Ucraina.

Dar Kievul a oprit exporturile după atacurile rusești asupra infrastructurii sale energetice, declanșând o criză energetică în Moldova.

Astăzi, 20% din cererea de energie electrică este satisfăcută de producția internă.

Consumul a scăzut, de asemenea, pe măsură ce prețurile la energie electrică au crescut.

Din 2022, Moldova a cumpărat ocazional și energie electrică din România, dar conexiunile existente limitează cantitatea pe care o poate importa.

Moldova intenționează să mai aibă două linii de interconectare cu România pentru a realiza „integrarea deplină și completă în piața energetică europeană”, a declarat Borosan pentru AFP.

Țara de 2,6 milioane care se află între Ucraina și România a solicitat aderarea la Uniunea Europeană la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022.

Actualele state membre au convenit în decembrie să înceapă discuțiile privind aderarea cu Ucraina și Moldova, una dintre cele mai sărace națiuni din Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.