Cum a ajuns România „vaca de muls“ a nemţilor de la Lidl în 2022

Lidl, liderul comerţului local, a raportat pe firma Lidl Discount România, cea pe care e operată reţeaua de magazine, un profit net de circa 214 mil. euro anul trecut, la o cifră de afaceri de 3,7 mld. euro. La nivel mondial, discounterul german, controlat de grupul Schwarz, a raportat vânzări de 114,8 mld. euro şi un profit net de 1,6 mld. euro, scrie Ziarul Financiar.

Astfel, deşi are prezenţă în câteva zeci de ţări din lume, doar piaţa locală singură a ţinut în spate mai bine de 13% din profitul net al gigantului cu profil de discount, arată calculele ZF făcute pe baza datelor publice şi a celor publicate de principalul ziar de business din Germania, Lebensmittel Zeitung.

„Filiala din România a fost cea care a avut cea mai mare contribuţie la profitul Lidl în regiunea Europei Centrale şi de Est. (…) Marja de profit a urcat astfel de la 4,9% în 2021 la aproape 5,7% anul trecut. Totuşi, spre comparaţie, în 2020 (primul an de pandemie – n. red.) marja de profit net era chiar mai mare, de aproape 5,9%. Situaţia nu se repetă în alte ţări din regiune“, scrie publicaţia germană.

Încă de la intrarea pe piaţa locală în 2011, nemţii de la Lidl au fost unii dintre cei mai profitabili actori din sector – atât când vine vorba de câştigul net în valoare absolută, cât şi ca marjă. Chiar şi aşa, marja companiei a fost de sub 6% anul trecut, mult sub cea a unor retaileri de modă sau bricolaj, spre exemplu. Totuşi, marja Lidl a crescut în 2022 dat fiind că profitul net a avansat de aproape două ori mai repede decât cifra de afaceri.

Astfel, nemţii nu sunt lideri doar după cifra de afaceri, ci şi după profit în 2022.

Deşi inflaţia ridicată i-a determinat pe consumatorii de pretutindeni să caute mai mult discounterii, războiul preţurilor ce a avut loc între retaileri s-a văzut în rezultatele Lidl din unele ţări. În Polonia şi Ungaria, două dintre principalele pieţe ale discounterului în regiune, profitul a scăzut.

Mai mult, marja a fost de 3,8% în Polonia şi 2,7% în Ungaria, scrie Lebensmittel Zeitung.

„În principal din cauza creşterii ratelor dobânzilor, Lidl Stiftung (fundaţia care operează reţeaua Lidl de la nivel mondial, însă rezultatele din Germania şi Franţa sunt doar parţial incluse) a raportat o scădere a profitului net în anul financiar 2022/2023 (ce se încheie la final de februarie), până la 1,6 mld. euro, de la 2,1 mld. euro în anul financiar anterior“, scrie Lebensmittel Zeitung.

Lidl este liderul comerţului local ca vânzări şi are în România peste 350 de magazine.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lidl #nemți #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.