Cum a fost deturnată Tirex Petrol SA pentru a acoperi datoriile altor companii controlate de Ignat Alec

Ignat Alec, unul dintre actorii cheie din sectorul petrolier al Republicii Moldova, este acuzat că a utilizat ”Tirex Petrol” SA, o companie aflată în pragul falimentului, pentru a-și susține alte afaceri personale. Potrivit informațiilor, el ar fi transferat fonduri semnificative de la ”Tirex Petrol” SA către companii afiliate, Estcon Construct SRL și SRL Truck Petrol, punând în pericol stabilitatea financiară a companiei și înșelând așteptările creditorilor.

Într-o schemă controversată, Tirex Petrol SA a fost forțată să acopere o datorie de 84,8 milioane de lei a companiei Estcon Construct SRL către MAIB. De asemenea, dl Ignat a conceput un contract tripartit suspect prin care ”Tirex Petrol” SA a acoperit o altă datorie de 29,1 milioane de lei a SRL Truck Petrol către SRL Electromotor-Service.

„Un grup de întreprinderi împreună cu Alec Ignat au pus la cale o schemă prin care au manipulat atât creditorii „Tirex Petrol” SA, cât și instanțele de insolvabilitate. Grupul a generat creanțe artificiale față de „Tirex Petrol” SA printr-o serie de tranzacții false, folosind facturi și contracte fictive. Aceste datorii au fost folosite drept bază pentru deschiderea procedurii de insolvabilitate. Astfel, compania „Tirex Petrol” SA a fost declarată insolvabilă pe baza unor datorii care nu existau în realitate sau care au fost exagerate deliberat”, se arată în sesizarea avocatului Petr Bălănel depusă la Procuratura Anticorupție, CSM și CSS.

Aceste manevre financiare au fost criticate de creditori, care sperau ca fondurile companiei să fie utilizate pentru achitarea creanțelor. Or, banii au fost redirecționați, iar creditorii au rămas doar cu promisiuni goale.

„Debitorul a organizat mai multe întâlniri cu creditorii pentru a-i convinge să accepte vânzarea bunurilor, promițând că fondurile vor fi folosite pentru stingerea datoriilor. De asemenea, au fost prezentate evaluări false ale activelor și s-au oferit asigurări că procesul va fi unul transparent și că toți creditorii vor fi plătiți. Multe dintre aceste promisiuni s-au dovedit a fi înșelătoare, iar bunurile vândute au fost transferate unor entități afiliate”, potrivit avocatului Petr Bălănel.

Ignat Alec deține controlul absolut asupra ”Tirex Petrol” SA prin intermediul companiilor Estcon Construct SRL și SRL Truck Petrol, în care este atât fondator, cât și administrator. Acest lanț de interconexiuni îi permite să ia decizii care ignoră interesele creditorilor și ale companiei, folosind resursele acesteia pentru a-și susține alte afaceri.

În aprilie 2023, a fost inițiat procesul de insolvență al ”Tirex Petrol” SA. Iar în cadrul întâlnirilor cu creditorii, dl Ignat Alec a promis că activele companiei, estimate la 538 de milioane de lei, vor fi suficiente pentru a acoperi datoriile de 266 de milioane de lei. Cu toate acestea, o mare parte din fondurile obținute din vânzarea activelor a fost utilizată pentru a acoperi datoriile Estcon Construct SRL și SRL Truck Petrol, contrar dispozițiilor judiciare.

Ba mai mult, avocatul Bălănel acuză și o instanță de judecată de complicitate la fraudă, prin emiterea unor încheieri care au permis înstrăinarea activelor „Tirex Petrol” SA în perioada de observație, fără o motivație clară și fără a respecta normele legale. Încheierile emise de aceasta în iunie, iulie și septembrie 2023 au fost considerate de către petiționari ca fiind ilegale.

Alec Ignat a vândut 62 de proprietăți ale Tirex Petrol SA pentru suma de 428,9 362 milioane de lei, însă majoritatea banilor au fost folosiți pentru susținerea companiilor afiliate. De asemenea, ”Tirex Petrol” SA a semnat contracte de vânzare cu termene de plată întârziate, agravând problemele de lichiditate ale companiei.

Ancheta penală este în desfășurare și se așteaptă identificarea altor complici din cadrul instanței de judecată, al autorităților bancare și din cadrul întreprinderilor implicate. În prezent, autoritățile trebuie să răspundă întrebărilor privind legalitatea tranzacțiilor, implicarea instanței de judecată și modul în care au fost manevrate activele „Tirex Petrol” SA.

Redacția BANI.MD l-a contactat pe Alec Ignat, însă până la publicarea materialului nu a răspuns apelurilor. În acest context, redacția este deschisă pentru a publica și reacția lui Alec Ignat în cazul acesta va dori să ofere dreptul la replică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tirex petrol #ignat #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.