Cum a învățat Ucraina din experiența amară a Moldovei

Rusia încearcă mereu să repete poveștile care au avut succes pentru ea – Gazprom a fost cea care a încercat să repete în Ucraina ceea ce a făcut în Moldova cu 20 de ani în urmă.

În 1994, am dublat prețul gazului – am plătit 80 de dolari, cel mai mult din Europa. Totodată, aceștia au fost nevoiți să plătească în avans la fiecare 5 zile și au introdus o penalitate pentru întârziere la plată de 128% pe an, de 17 ori mai mult decât alți clienți Gazprom. Și cel mai important, Transnistria a încetat să mai plătească pentru gaz.

Drept urmare, datoria de gaze a fost crescută artificial de-a lungul anului de la 22 de milioane la aproape 300 de milioane.

În continuare, folosind datoria acumulată artificial, Gazprom a început să șantajeze autoritățile moldovenești prin oprirea gazelor pentru a prelua controlul asupra principalelor conducte de gaz. Aceasta a dus la crearea companiei „MoldovaGaz” cu gazoducte în bilanţ, în care „Gazprom” a primit 50% în schimbul ştergerii unei părţi din datorie.

Istoria se repetă, dar cu final diferit

Și acum să ne amintim ce s-a întâmplat în 2014, când armata rusă a lansat o agresiune împotriva Ucrainei. La acea vreme, Ucraina era aproape dublată și prețul gazului, forțată să treacă la plata anticipată, iar Gazprom a început să furnizeze gaz către așa-numitul L/DPR, încercând să transfere această datorie către Naftogaz.

Această agresiune militară a avut un impact semnificativ asupra economiei și infrastructurii Ucrainei. Prețul gazului, plata anticipată și problemele legate de furnizarea de gaze au fost aspecte critice în această perioadă. Ucraina a trebuit să facă față presiunii economice și politice din partea Rusiei și să găsească soluții pentru asigurarea necesarului de energie.

Relația între Gazprom (compania rusă de gaze naturale) și Naftogaz (compania națională de gaze a Ucrainei) a fost tensionată în această perioadă, inclusiv dispute referitoare la datorii și contracte de furnizare a gazelor.

Adică exact același scenariu ca în 1994 în Moldova, în 2014 s-au încercat să-l lanseze în Ucraina.

Naftogaz le-a spus clar: ”Pentru tot ceea ce furnizați teritoriilor ocupate, plătiți din propriul buzunar.” Și ați încetat să cumpărați gaz rusesc, privând Rusia de un instrument de șantaj.

Ucraina nu a repetat greșelile pe care le-a făcut Moldova, a relatat Eurointegration.ua.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.