Cum a învățat Ucraina din experiența amară a Moldovei

Rusia încearcă mereu să repete poveștile care au avut succes pentru ea – Gazprom a fost cea care a încercat să repete în Ucraina ceea ce a făcut în Moldova cu 20 de ani în urmă.

În 1994, am dublat prețul gazului – am plătit 80 de dolari, cel mai mult din Europa. Totodată, aceștia au fost nevoiți să plătească în avans la fiecare 5 zile și au introdus o penalitate pentru întârziere la plată de 128% pe an, de 17 ori mai mult decât alți clienți Gazprom. Și cel mai important, Transnistria a încetat să mai plătească pentru gaz.

Drept urmare, datoria de gaze a fost crescută artificial de-a lungul anului de la 22 de milioane la aproape 300 de milioane.

În continuare, folosind datoria acumulată artificial, Gazprom a început să șantajeze autoritățile moldovenești prin oprirea gazelor pentru a prelua controlul asupra principalelor conducte de gaz. Aceasta a dus la crearea companiei „MoldovaGaz” cu gazoducte în bilanţ, în care „Gazprom” a primit 50% în schimbul ştergerii unei părţi din datorie.

Istoria se repetă, dar cu final diferit

Și acum să ne amintim ce s-a întâmplat în 2014, când armata rusă a lansat o agresiune împotriva Ucrainei. La acea vreme, Ucraina era aproape dublată și prețul gazului, forțată să treacă la plata anticipată, iar Gazprom a început să furnizeze gaz către așa-numitul L/DPR, încercând să transfere această datorie către Naftogaz.

Această agresiune militară a avut un impact semnificativ asupra economiei și infrastructurii Ucrainei. Prețul gazului, plata anticipată și problemele legate de furnizarea de gaze au fost aspecte critice în această perioadă. Ucraina a trebuit să facă față presiunii economice și politice din partea Rusiei și să găsească soluții pentru asigurarea necesarului de energie.

Relația între Gazprom (compania rusă de gaze naturale) și Naftogaz (compania națională de gaze a Ucrainei) a fost tensionată în această perioadă, inclusiv dispute referitoare la datorii și contracte de furnizare a gazelor.

Adică exact același scenariu ca în 1994 în Moldova, în 2014 s-au încercat să-l lanseze în Ucraina.

Naftogaz le-a spus clar: ”Pentru tot ceea ce furnizați teritoriilor ocupate, plătiți din propriul buzunar.” Și ați încetat să cumpărați gaz rusesc, privând Rusia de un instrument de șantaj.

Ucraina nu a repetat greșelile pe care le-a făcut Moldova, a relatat Eurointegration.ua.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Lucrările de reabilitare a drumului național R34, pe tronsonul Hîncești – Leova – Cahul – Giurgiulești (km 0+000 – km 83+000), au ajuns la un progres fizic total de 60,74%, potrivit datelor furnizate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) la solicitarea BANI.MD.

Până în prezent, stratul de binder (stratul inferior de beton asfaltic) a fost aplicat pe o lungime de 74,784 km, reprezentând 90% din lungimea totală a traseului, fiind inclusă și lărgirea părții carosabile. În ceea ce privește stratul de uzură (stratul superior de asfalt), acesta a fost executat doar pe 20,03 km, ceea ce corespunde unui progres de 24%.

De asemenea, proiectul include reabilitarea a 9 poduri, aflate în diverse stadii de execuție, cu un grad de realizare cuprins între 30% și 89%.

Conform informațiilor oficiale, proiectul trebuia să fie finalizat inițial până la data de 25 decembrie 2024, conform Programului de Lucrări 5. Însă, la data de 7 octombrie 2024, antreprenorul – compania turcă OZKA Insaat A.S. – a prezentat un nou program (Programul de Lucrări 7), în care se prevede finalizarea lucrărilor abia în decembrie 2026.

În legătură cu informația privind o posibilă insolvență a companiei OZKA Insaat A.S., Ministerul precizează că Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) nu deține informații oficiale în acest sens, ceea ce face imposibilă confirmarea sau infirmarea acestor speculații.

Drumul de 83 de kilometri trebuia finalizat în februarie 2023, însă progresul lucrărilor avansează lent. Valoarea contractului pentru acest proiect se ridică la peste 56 de milioane de euro, finanțare acordată de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

În trecut, segmentul Hîncești-Cantemir a fost adjudecat de compania italiană Serenissima Costruzioni S.P.A., însă aceasta nu a reușit să înceapă lucrările, intrând în insolvență. Proiectul a fost reluat ulterior de compania OZKA, care are o experiență de peste 25 de ani în domeniu și 350 de angajați, însă progresul lucrărilor este criticat pentru ritmul lent.