Cum arată profilul crypto-investitorului din SUA: Este milenial, a votat cu Biden şi câştigă peste 50.000 USD pe an

Popularitatea criptomonedelor a crescut atât de mult în 2021 încât un american din cinci a ajuns să deţină cel puţin o monedă digitală, precum Bitcoin, Dogecoin, Ethereum şi Ripple.

Majoritatea deţinerilor sunt concentrate în rândul tinerilor cu studii superioare din SUA, cu venituri de peste 50.000 de dolari pe an, conform unui sondaj efectuat de firma de venture capital Andreessen Horowitz, citată de Fortune.

Circa 45% din deţinătorii de crypto-active sunt mileniali, adică persoane născute între 1980 şi 1996. De asemenea, bărbaţii tind să investească mai mult în criptomonede decât femeile. Peste jumătate din total, 55%, au diplomă de facultate sau postuniversitară. Aproape la fel de mulţi, 53%, câştigă peste 50.000 de dolari anual, iar o treime din investitorii americani în criptomonede au venituri anuale de peste 100.000 de dolari.

Conform Biroului de Recensământ din SUA, media veniturilor personale anuale a ajuns la 35.805 dolari în 2020.

Persoanele care deţin criptomonede tind să susţină Partidul Democrat şi mai puţin Partidul Conservator. În timpul celor mai recente alegeri prezidenţiale, 61% dintre respondenţi au votat pentru Joe Biden şi 32% pentru Donald Trump, potrivit sondajului.

Rezultatele analizei Andreessen Horowitz sunt aproape în linie cu un sondaj realizat în septembrie de grupul de cercetare Pew Research, care a descoperit că 16% dintre americani au investit, tranzacţionat sau utilizat criptomonede.

Potrivit unui sondaj al companiei de administrare a activelor Natixis Investments Manager, spaţiul crypto este principalul candidat pentru o corecţie majoră în 2022. Trei din patru manageri susţin că monedele digitale nu sunt un vehicul potrivit de investiţii pentru investitorul tipic de retail.

#profil #crypto #investitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul român Andrei Caramitru a lansat un avertisment dur asupra sustenabilității sistemelor de pensii și sănătate din statele vestice, inclusiv România, pe fondul unei realități demografice și economice ignorate de decidenți. Într-o postare pe Facebook, Caramitru susține că jumătate din toate taxele plătite de populație sunt direcționate către susținerea pensionarilor, prin pensii directe și costuri medicale, iar suma este în continuă creștere, forțând statele să se împrumute masiv.

„Tinerii nu se mai căsătoresc și nu mai fac copii. Motivul principal: costul locuințelor. Este prea mare. Dacă adăugăm și taxele tot mai ridicate, distrugem chiar segmentul care ar trebui să susțină sistemul”, afirmă Caramitru. În lipsa natalității, statele sunt obligate să importe forță de muncă prin imigrație, dar această soluție temporară creează tensiuni sociale și poate alimenta conflicte etnice și instabilitate politică.

Caramitru explică faptul că arhitectura actuală a sistemelor de protecție socială a fost creată după al Doilea Război Mondial, într-un context complet diferit: populație tânără, familii numeroase și speranță de viață de 65 de ani — exact limita stabilită pentru pensii. În prezent, speranța de viață a crescut considerabil, iar raportul dintre populația activă și cea inactivă s-a deteriorat dramatic.

Soluțiile propuse de economist sunt dure, dar inevitabile, în opinia sa: creșterea vârstei de pensionare spre 70 de ani (așa cum deja se face în țările nordice), plafonarea pensiilor pentru a evita excesul și dezechilibrul bugetar, introducerea coplății în sistemul de sănătate, trecerea graduală la pensii și servicii medicale private, liberalizarea și subvenționarea construcției de locuințe în marile orașe pentru a sprijini tinerii.

„Democratic, aceste măsuri sunt imposibil de aplicat. Populația nu le va vota niciodată. De aceea, căderea este inevitabilă. Statele doar amână deznodământul”, conchide Caramitru. În viziunea sa, fără reforme radicale, modelul actual de stat social se îndreaptă spre faliment, colaps instituțional și haos social.