Topul bogaților din România. Ce averi au

Forbes România îți prezintă cele mai noi date despre averile celor mai bogați oameni de afaceri din România în 2021. Lista cu cele mai puternice companii locale și cu miliardarii din țara noastră o găsiți în ediția specială de anul acesta a Forbes Top 500. Revista este disponibilă din 26 noiembrie în toate magazinele Inmedio din țară și, în curând, în aplicația „Forbes România” din App Store și Google Play.

2021 a fost un an profitabil pentru bogații români, care au reușit să își crească averile în ciuda pandemiei Covid-19. Dacă în 2020, Forbes România adună pe listă 32 de persoane cu o avere netă de peste 500 de milioane de lei, anul acesta înregistrăm șapte prezențe noi sau mai puțin noi, fiind deja cunoscute în topul Forbes 500 companii.

În total, 39 de români au o avere de peste 500 de milioane de lei, care însumează venituri cumulate de peste 80 de miliarde de lei, cu 32 de miliarde mai mult decât în anul anterior. Topul Forbes al celor mai bogați oameni din România adună un număr de 18 miliardari în lei, cu 7 mai mulți decât în anul precedent. Dintre aceștia, 16, adică 88%, sunt mai bogați. Averea netă cumulată a miliardarilor în lei este de 66 de miliarde de lei, în creștere cu peste 30 de miliarde de lei față de anul precedent.

Cei mai bogați nou-intrați în top sunt Ion Stoica și Matei Zaharia, doi dintre fondatorii Databricks, cu o avere de 4,5 miliarde de lei. Compania de software are peste 2.000 de angajați și figurează în cea mai recentă ediție americană a Forbes AI 50, ocupând și poziția a cincea pe lista Cloud 100 din 2020. Printre intrările notabile de anul acesta se remarcă Dorel Goia, omul de afaceri care controlează Grupul Teraplast, care are o avere estimată la 1,1 mld. lei. Cel mai bogat român este în continuare – pentru al treilea an consecutiv – cofondatorul UiPath, Daniel Dines, a cărui avere este estimată în prezent peste 22 de miliarde de dolari, cu 14,5 mld. lei mai mult decât anul trecut. Creșterea fulminantă a lui Dines se datorează listării companiei de RPA pe Bursa din New York.

Cum arată topul:

1. Daniel Dines, UiPath – 22,2 miliarde de lei

Automatizarea pare că a evoluat spre adolescență și maturitate, iar tehnologia RPA a companiei UiPath este pe cale să devină substantiv comun.

2. Dragoș și Adrian Pavăl, Dedeman – 8,9 miliarde de lei

Compania Dedeman, deținută de frații Pavăl, a înregistrat în 2020 o majorare a cifrei de afaceri de 10,5% și a raportat un profit record de 1,4 miliarde de lei.

3. Ion Țiriac (auto, imobiliare, financiar) – 7,2 miliarde de lei

Ion Țiriac, unul dintre cei mai bogați români, continuă investițiile în sport, dar nu neglijează mediul de business și industriile în care și-a pus amprenta.

4. Ion Stoica și Matei Zaharia, Databricks – 4,5 miliarde de lei

Reprezentanți ai mediului academic, Ion Stoica și Matei Zaharia nu se gândeau că ar putea duce o companie la o evaluare de zeci de miliarde de dolari și, mai D presus de atât, să ajungă ei înșiși miliardari.

5. Anastasia Soare, Anastasia Beverly Hills – 2,5 miliarde de lei

La mai bine de un an și jumătate de la izbucnirea pandemiei de Covid-19 pe tot globul, brandurile de înfrumusețare pare că își revin din șocul suferit. La fel și rețeaua companiei Anastasia Beverly Hills, care înregistrează o scădere mai mică decât anul trecut.

6. Ștefan Vuza, Chimcomplex – 2,4 miliarde de lei

Deși ultimul an a venit cu provocări, fondatorul uneia dintre cele mai importante conglomerate de business a rămas pe poziții.

7. Zoltan Teszari, Digi Communications – 2,1 miliarde de lei

Afacerea lansată în urmă cu 27 de ani de antreprenorul Zoltan Teszari, RCS &RDS, își continuă cursa de dezvoltare în ciuda efectelor crizei sanitare asupra mediului de business.

8. Familia Talpeș, Bitdefender – 2 miliarde de lei

Ultimul an a fost unul de creștere pentru industria IT, Bitdefender reușind să marcheze performanțe impresionante. Între timp, fondatorii companiei încearcă să se adapteze noului normal.

9. Andrei Diaconescu și Victor Căpitanu, One United Properties – 1,9 miliarde de lei

Andrei Diaconescu și Victor Căpitanu au transformat One United Properties într-unul dintre cei mai mai mari dezvoltatori imobiliari prezenți pe piața locală. Acum, vor să atace și piețele externe.

10. Iulian Stanciu, eMAG – 1,8 miliarde de lei

Cu două decenii în urmă, Iulian Stanciu a prevăzut încotro se îndreaptă industria IT, punând bazele primei afaceri pe vremea când era student în anul IV.

#boagați #avere #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.