Topul bogaților din România. Ce averi au

Forbes România îți prezintă cele mai noi date despre averile celor mai bogați oameni de afaceri din România în 2021. Lista cu cele mai puternice companii locale și cu miliardarii din țara noastră o găsiți în ediția specială de anul acesta a Forbes Top 500. Revista este disponibilă din 26 noiembrie în toate magazinele Inmedio din țară și, în curând, în aplicația „Forbes România” din App Store și Google Play.

2021 a fost un an profitabil pentru bogații români, care au reușit să își crească averile în ciuda pandemiei Covid-19. Dacă în 2020, Forbes România adună pe listă 32 de persoane cu o avere netă de peste 500 de milioane de lei, anul acesta înregistrăm șapte prezențe noi sau mai puțin noi, fiind deja cunoscute în topul Forbes 500 companii.

În total, 39 de români au o avere de peste 500 de milioane de lei, care însumează venituri cumulate de peste 80 de miliarde de lei, cu 32 de miliarde mai mult decât în anul anterior. Topul Forbes al celor mai bogați oameni din România adună un număr de 18 miliardari în lei, cu 7 mai mulți decât în anul precedent. Dintre aceștia, 16, adică 88%, sunt mai bogați. Averea netă cumulată a miliardarilor în lei este de 66 de miliarde de lei, în creștere cu peste 30 de miliarde de lei față de anul precedent.

Cei mai bogați nou-intrați în top sunt Ion Stoica și Matei Zaharia, doi dintre fondatorii Databricks, cu o avere de 4,5 miliarde de lei. Compania de software are peste 2.000 de angajați și figurează în cea mai recentă ediție americană a Forbes AI 50, ocupând și poziția a cincea pe lista Cloud 100 din 2020. Printre intrările notabile de anul acesta se remarcă Dorel Goia, omul de afaceri care controlează Grupul Teraplast, care are o avere estimată la 1,1 mld. lei. Cel mai bogat român este în continuare – pentru al treilea an consecutiv – cofondatorul UiPath, Daniel Dines, a cărui avere este estimată în prezent peste 22 de miliarde de dolari, cu 14,5 mld. lei mai mult decât anul trecut. Creșterea fulminantă a lui Dines se datorează listării companiei de RPA pe Bursa din New York.

Cum arată topul:

1. Daniel Dines, UiPath – 22,2 miliarde de lei

Automatizarea pare că a evoluat spre adolescență și maturitate, iar tehnologia RPA a companiei UiPath este pe cale să devină substantiv comun.

2. Dragoș și Adrian Pavăl, Dedeman – 8,9 miliarde de lei

Compania Dedeman, deținută de frații Pavăl, a înregistrat în 2020 o majorare a cifrei de afaceri de 10,5% și a raportat un profit record de 1,4 miliarde de lei.

3. Ion Țiriac (auto, imobiliare, financiar) – 7,2 miliarde de lei

Ion Țiriac, unul dintre cei mai bogați români, continuă investițiile în sport, dar nu neglijează mediul de business și industriile în care și-a pus amprenta.

4. Ion Stoica și Matei Zaharia, Databricks – 4,5 miliarde de lei

Reprezentanți ai mediului academic, Ion Stoica și Matei Zaharia nu se gândeau că ar putea duce o companie la o evaluare de zeci de miliarde de dolari și, mai D presus de atât, să ajungă ei înșiși miliardari.

5. Anastasia Soare, Anastasia Beverly Hills – 2,5 miliarde de lei

La mai bine de un an și jumătate de la izbucnirea pandemiei de Covid-19 pe tot globul, brandurile de înfrumusețare pare că își revin din șocul suferit. La fel și rețeaua companiei Anastasia Beverly Hills, care înregistrează o scădere mai mică decât anul trecut.

6. Ștefan Vuza, Chimcomplex – 2,4 miliarde de lei

Deși ultimul an a venit cu provocări, fondatorul uneia dintre cele mai importante conglomerate de business a rămas pe poziții.

7. Zoltan Teszari, Digi Communications – 2,1 miliarde de lei

Afacerea lansată în urmă cu 27 de ani de antreprenorul Zoltan Teszari, RCS &RDS, își continuă cursa de dezvoltare în ciuda efectelor crizei sanitare asupra mediului de business.

8. Familia Talpeș, Bitdefender – 2 miliarde de lei

Ultimul an a fost unul de creștere pentru industria IT, Bitdefender reușind să marcheze performanțe impresionante. Între timp, fondatorii companiei încearcă să se adapteze noului normal.

9. Andrei Diaconescu și Victor Căpitanu, One United Properties – 1,9 miliarde de lei

Andrei Diaconescu și Victor Căpitanu au transformat One United Properties într-unul dintre cei mai mai mari dezvoltatori imobiliari prezenți pe piața locală. Acum, vor să atace și piețele externe.

10. Iulian Stanciu, eMAG – 1,8 miliarde de lei

Cu două decenii în urmă, Iulian Stanciu a prevăzut încotro se îndreaptă industria IT, punând bazele primei afaceri pe vremea când era student în anul IV.

#boagați #avere #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.