Agricultura cea de toate zilele. GȚ putrede de datoare la bugetul de stat

Fondatorii (membrii) gospodăriei țărănești care realizează un venit anual total din activitatea gospodăriei țărănești de peste 2 salarii medii lunare pe economie, prognozate pentru anul respectiv, cu excepţia pensionarilor, persoanelor cu dizabilități, precum și a persoanelor ar urma să fie incluși în categoria plătitorilor la Bugetul asigurărilor sociale, potrivit unei inițiative legislative.

Totodată, contribuțiile de asigurări sociale de stat în taxă fixă, majorările de întârziere și amenzile calculate și neachitate la bugetul asigurărilor sociale de stat până la 1 ianuarie 2022 de către gospodăriile țărănești (de fermier), ar putea fi anulate din sistemul de evidență al Casei Naționale de Asigurări Sociale doar în cazul în care fondatorii GȚ nu au realizat venitul anual în mărime de peste 2 salarii medii lunare pe economie, prognozate pentru anul respectiv. Astfel, fondatorii (membrii) GȚ, care realizează un venit total de peste 2 salarii medii lunare, vor achita în continuare taxa fixă, lunar câte 1/12 din suma anuală, până la data de 25 a lunii următoare celei de gestiune.

Astfel, se propune ca, prin derogare de la legile BASS pentru anii 2018 și anii anteriori, precum și de la prevederile anexei nr.1 din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, GȚ care nu au declarat și achitat contribuțiile de asigurări sociale pentru perioadele de până la 1 ianuarie 2022, să fie scutite de plata acestor contribuții, precum și de achitarea penalităților și amenzilor neachitate până la data menționată.

Potrivit notei informative a proiectului de lege, în prezent, din numărul total de GȚ, 10 043 au restanță la bugetul public național, suma restanțelor constituind 20,7 mil. de lei, dintre care 2,9 mil. de lei la bugetul asigurărilor sociale de stat. La fisc sunt înregistrate 116496 GȚ, iar în urma analizei dărilor de seamă prezentate pentru perioada 2018-2020 s-a determinat că pentru anul 2018 dările de seamă au fost prezentate de 6835 de agenți economici sau 5,9%, pentru perioada fiscală 2019 – au prezentat dările de seamă 12,3% din GȚ, iar ponderea gospodăriilor țărănești care au prezentat dările de seamă în anul 2020 constituie 16,5%.

#asigurări sociale #datorii #plati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina