Cum au intrat giganţii Alphabet, Amazon, Apple şi Microsoft în clubul trilionarilor în dolari şi ce i-ar putea detrona

03 Dec. 2021, 14:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
03 Dec. 2021, 14:35 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Alphabet, Amazon, Apple şi Microsoft, cei patru veterani ai selec­tului club de peste 1.000 de miliarde de dolari capitalizare din SUA, au un avantaj de care nou-venitul Tesla încă nu se poate bucura, respectiv veniturile masive care vin la pachet cu dominarea pieţei, scrie ZF.

De asemenea, aceste companii se regăsesc preponderent în portofoliile multor investitori şi reprezintă 20% din valoarea indicelui S&P 500.

Cele patru companii au o capitalizare cumulată de aproape 9.000 de miliarde de dolari. Prin comparaţie, Germania şi Japonia înregistrează un produs intern brut (PIB) de 5.000 de miliarde de dolari, respectiv 4.000 de miliarde de dolari

Înaintea şedinţei de tranzac­ţio­nare de miercuri, Alphabet (GOOGL) afişa o valoare de piaţă de 1.890 de miliarde de dolari, iar acţiunile ofereau un randament de 90% prin comparaţie cu maximul înregistrat înainte de izbucnirea pandemiei, conform Fortune.

Principalul avantaj al gigantului este constituit de Google, divizie ce reprezintă 30% din piaţa americană de publicitate digitală. Businessul este o maşinărie de generat profituri, fiind alimentat în principal de YouTube.

În ceea ce priveşte Amazon (AMZN), pandemia a reuşit să intensifice dependenţa pentru comerţ virtual în SUA, unde gigantul este lider indiscutabil, iar segmentul de cloud al companiei ocupă şi astăzi prima poziţie în piaţă.

Mai mult, ambele divizii oferă un grad ridicat de rezistenţă în faţa inflaţiei, aspect dovedit printr-o creştere de 63% a acţiunilor faţă de recordul pre-pandemie şi o capitalizare de 1.780 de miliarde de dolari.

Totuşi, retailerii mari (Walmart, Target) şi mici devin tot mai buni la e-commerce, iar o competiţie mai puternică poate însemna o creştere mai slabă. Acţiunile AMZN se tranzacţionează la un multiplu de 70x veniturile estimate pentru următoarele 12 luni (cu mult peste media S&P de 24), iar investitorii şi-ar putea pierde din entuziasm dacă dinamica Amazon s-ar aplatiza.

Acţiunile Apple  (AAPL) s-au apreciat cu peste 100% de la maximul de dinainte de coronavirus. În prezent, Apple este cea mai valoroasă companie din lume, cu o capitalizare de 2.710 de miliarde de dolari.

Ecosistemul Apple de produse high-end – de la iPad-uri, iPhone-uri, computere la aplicaţii şi servicii ca Apple Music – ţine clienţii loiali şi păstrează marjele la niveluri extrem de puternice. De exemplu, Apple a fost cea mai profitabilă companie inclusă în clasamentul Fortune 500 de şase ori în ultimii şapte ani.

Criza globală de semiconductori constituie însă o mare problemă pentru o companie care pune atât de mult accent pe hardware.

Totodată, o instanţă de judecată din SUA a decis recent ca Apple să îndrume utilizatorii de iPhone-uri către metode alternative de plată, aflate în afara App Store, mişcare ce ar putea afecta profiturile magazinului de aplicaţii.

Cunoscută în trecut exclusiv pentru sistemul de operare Windows şi programele Office, Microsoft (MSFT) cuprinde acum servicii de cloud (Azure), o platformă populară de gaming (Xbox), divizii de securitate cibernetică şi inteligenţă artificială. La fel ca în cazul Apple, produsele companiei tind să se „lipească” de clienţi şi oferă o creştere previzibilă a veniturilor.

Acţiunile MSFT înregistrează o creştere de aproximativ 80% de la recordul pre-pandemie şi capitalizarea ajunge la 2.480 de miliarde de dolari.

La capitolul „riscuri”, businessul de cloud, cea mai recentă poveste de succes a companiei, se confruntă cu o competiţie serioasă prin Amazon, Google şi alţi jucători, iar uneltele de productivitate de tip „web-based” continuă să micşoreze cota de piaţă a Windows.

 

 

Realitatea Live

04 Apr. 2025, 13:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Apr. 2025, 13:02 // Actual //  Ursu Victor

Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli trebuie extins și revizuit, iar Republica Moldova are nevoie de un mecanism de subvenționare a accizei la motorină, o actualizare urgentă a Legii Apelor și o intervenție fermă către Uniunea Europeană pentru liberalizarea permanentă a exporturilor de fructe. Acestea sunt doar câteva dintre propunerile-cheie lansate de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Afirmațiile economistului vin în contextul în care mediul de afaceri și-a expus prioritățile pentru politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2026 în cadrul unei ședințe recente a Agendei Naționale de Business.

TVA rambursabil pentru agricultori: măsura trebuie menținută și extinsă
Veaceslav Ioniță a reamintit că între 2009 și 2014 agricultorii moldoveni au beneficiat de un mecanism de rambursare a TVA. În contextul recentelor crize, Guvernul a relansat acest mecanism, însă actualul program expiră în iunie 2025. „Agricultorii cer ca mecanismul să fie prelungit și revizuit, deoarece nu toți au putut aplica în calitate de beneficiari. Cei acceptați au avut însă beneficii reale”, a declarat expertul.

Acciza la motorină – povară pentru agricultori, fără beneficii directe

Ioniță atrage atenția că în prezent, circa 80% din acciza pe produse petroliere este direcționată pentru reparația drumurilor, însă agricultorii care folosesc utilaje în câmp nu beneficiază direct de această infrastructură. „Este justificată cererea agricultorilor de a beneficia de un mecanism de restituire a accizei la motorină pentru a reduce costurile de producție”, a subliniat el.

Legea Apelor și irigațiile: între urgență și strategie

Economistul a insistat și asupra revizuirii Legii Apelor și elaborării unei strategii naționale de irigare până în 2030. „Din 13 miliarde de metri cubi de apă care intră anual în țară, se utilizează sub 0,4%. Republica Moldova este vulnerabilă în fața secetelor din cauza lipsei unui sistem performant de irigații”, a avertizat Ioniță, adăugând că o parte din sprijinul UE ar trebui orientat spre agricultură.

Pericolul restricționării exporturilor de fructe în UE

Un alt risc major semnalat de Ioniță este expirarea la 25 iunie 2025 a privilegiilor tarifare acordate prin Acordul de Asociere cu UE. „Este esențial ca Guvernul să negocieze de urgență prelungirea acestor termene. În caz contrar, circa 3.000 de antreprenori din sectorul fructelor vor fi afectați într-un moment în care exporturile generale sunt în scădere, iar cele de fructe în creștere”, a avertizat economistul.

Alerta privind industria zahărului: risc de colaps

Republica Moldova riscă să devină importator net de zahăr, atrage atenția Ioniță. „Suntem unica țară din regiune care nu acordă subvenții producătorilor de zahăr. În context de criză, trebuie limitat importul de zahăr pentru producătorii locali și aplicate măsuri anti-dumping, asemenea celor din UE. Altfel, vom pierde o industrie esențială și venituri bugetare importante”, a explicat analistul.

Contrabanda cu tutun: efectele reglementărilor neinspirate

Referindu-se la piața produselor din tutun, Ioniță a amintit că anul trecut contrabanda a explodat din cauza reglementărilor incoerente, afectând bugetul și sănătatea publică. Producătorii cer amânarea interdicției aromelor pentru produsele din tutun încălzit, introducerea unei accize pentru pliculețele cu nicotină și o legislație clară pentru aceste produse. Totodată, se solicită un calendar fiscal stabil pentru următorii trei ani.

Alte propuneri din partea mediului de afaceri

Sectorul plantelor medicinale și aromatice: Necesitatea unui program național dedicat, eliminarea blocajelor vamale și promovarea unui brand de țară pentru aceste produse. Piața serviciilor de taxi: Combaterea activității în zona gri (peste 30% din piață) și o tranziție echilibrată către liberalizarea pieței asigurărilor.

Infrastructura rutieră: Alocarea a 80% din accize pentru fondul rutier, ajustarea accizei la motorină și crearea unui mecanism de restituire pentru agricultori. Transportul feroviar: Separarea operatorului feroviar de expeditorii privați și crearea unei autorități de reglementare independente. „Aceste propuneri reflectă o nevoie acută de reforme sistemice și politici coerente. Dacă nu se intervine rapid și eficient, riscurile economice vor continua să se adâncească, în special pentru sectoarele strategice precum agricultura și exporturile”, a conchis Veaceslav Ioniță.

 
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU
NO COMMENT | FEROVIARII AU IEȘIT DIN NOU LA PROTEST ÎN FAȚA GUVERNULUI ȘI PREȘEDINȚIEI
NO COMMENT | FEROVIARII AU IEȘIT DIN NOU LA PROTEST ÎN FAȚA GUVERNULUI ȘI PREȘEDINȚIEI
NO COMMENT | NOUA MINISTRĂ A DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI DIGITALIZĂRII A DEPUS JURĂMÂNTUL
NO COMMENT | NOUA MINISTRĂ A DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI DIGITALIZĂRII A DEPUS JURĂMÂNTUL
NO COMMENT | SALVATORII ATENŢIONEAZĂ DESPRE PERICOLELE INCENDIILOR DE VEGETAŢIE
NO COMMENT | SALVATORII ATENŢIONEAZĂ DESPRE PERICOLELE INCENDIILOR DE VEGETAŢIE
NO COMMENT | INTERVENŢIA POMPIERILOR LA LICHIDAREA INCENDIULUI DIN CAPITALĂ
NO COMMENT | INTERVENŢIA POMPIERILOR LA LICHIDAREA INCENDIULUI DIN CAPITALĂ