Cum au intrat giganţii Alphabet, Amazon, Apple şi Microsoft în clubul trilionarilor în dolari şi ce i-ar putea detrona

Alphabet, Amazon, Apple şi Microsoft, cei patru veterani ai selectului club de peste 1.000 de miliarde de dolari capitalizare din SUA, au un avantaj de care nou-venitul Tesla încă nu se poate bucura, respectiv veniturile masive care vin la pachet cu dominarea pieţei, scrie ZF.

De asemenea, aceste companii se regăsesc preponderent în portofoliile multor investitori şi reprezintă 20% din valoarea indicelui S&P 500.

Cele patru companii au o capitalizare cumulată de aproape 9.000 de miliarde de dolari. Prin comparaţie, Germania şi Japonia înregistrează un produs intern brut (PIB) de 5.000 de miliarde de dolari, respectiv 4.000 de miliarde de dolari

Înaintea şedinţei de tranzacţionare de miercuri, Alphabet (GOOGL) afişa o valoare de piaţă de 1.890 de miliarde de dolari, iar acţiunile ofereau un randament de 90% prin comparaţie cu maximul înregistrat înainte de izbucnirea pandemiei, conform Fortune.

Principalul avantaj al gigantului este constituit de Google, divizie ce reprezintă 30% din piaţa americană de publicitate digitală. Businessul este o maşinărie de generat profituri, fiind alimentat în principal de YouTube.

În ceea ce priveşte Amazon (AMZN), pandemia a reuşit să intensifice dependenţa pentru comerţ virtual în SUA, unde gigantul este lider indiscutabil, iar segmentul de cloud al companiei ocupă şi astăzi prima poziţie în piaţă.

Mai mult, ambele divizii oferă un grad ridicat de rezistenţă în faţa inflaţiei, aspect dovedit printr-o creştere de 63% a acţiunilor faţă de recordul pre-pandemie şi o capitalizare de 1.780 de miliarde de dolari.

Totuşi, retailerii mari (Walmart, Target) şi mici devin tot mai buni la e-commerce, iar o competiţie mai puternică poate însemna o creştere mai slabă. Acţiunile AMZN se tranzacţionează la un multiplu de 70x veniturile estimate pentru următoarele 12 luni (cu mult peste media S&P de 24), iar investitorii şi-ar putea pierde din entuziasm dacă dinamica Amazon s-ar aplatiza.

Acţiunile Apple (AAPL) s-au apreciat cu peste 100% de la maximul de dinainte de coronavirus. În prezent, Apple este cea mai valoroasă companie din lume, cu o capitalizare de 2.710 de miliarde de dolari.

Ecosistemul Apple de produse high-end – de la iPad-uri, iPhone-uri, computere la aplicaţii şi servicii ca Apple Music – ţine clienţii loiali şi păstrează marjele la niveluri extrem de puternice. De exemplu, Apple a fost cea mai profitabilă companie inclusă în clasamentul Fortune 500 de şase ori în ultimii şapte ani.

Criza globală de semiconductori constituie însă o mare problemă pentru o companie care pune atât de mult accent pe hardware.

Totodată, o instanţă de judecată din SUA a decis recent ca Apple să îndrume utilizatorii de iPhone-uri către metode alternative de plată, aflate în afara App Store, mişcare ce ar putea afecta profiturile magazinului de aplicaţii.

Cunoscută în trecut exclusiv pentru sistemul de operare Windows şi programele Office, Microsoft (MSFT) cuprinde acum servicii de cloud (Azure), o platformă populară de gaming (Xbox), divizii de securitate cibernetică şi inteligenţă artificială. La fel ca în cazul Apple, produsele companiei tind să se „lipească” de clienţi şi oferă o creştere previzibilă a veniturilor.

Acţiunile MSFT înregistrează o creştere de aproximativ 80% de la recordul pre-pandemie şi capitalizarea ajunge la 2.480 de miliarde de dolari.

La capitolul „riscuri”, businessul de cloud, cea mai recentă poveste de succes a companiei, se confruntă cu o competiţie serioasă prin Amazon, Google şi alţi jucători, iar uneltele de productivitate de tip „web-based” continuă să micşoreze cota de piaţă a Windows.

#Alphabet #valoare #amazon #companii #Investiții #Microsoft #Apple

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.