Cum combatem obiceiurile nesănătoase? Experții internaționali propun taxarea în funcție de nocivitatea produselor

Fumatul, consumul excesiv de alcool, alimentația nesănătoasă și sedentarismul sunt comportamente cu risc ridicat, care împovărează în mod semnificativ sectorul sănătății. Experiența arată că informarea populației despre nocivitatea anumitor produse sau interzicerea totală a acestora nu aduce rezultate. Astfel, experții propun punerea în aplicare a unor politici mai inovatoare și mai apropiate de realitatea consumatorilor, cum ar fi, taxarea în funcție de nivelul de risc.

În cadrul primului forum Health Economics and Policy, organizat de Brunel University London, participanții au subliniat că taxarea bazată pe nivelul de nocivitate a produselor se aliniază cu tendințele din societate și poate stimula trecerea consumatorilor de la produse dăunătoare la cele care au impact redus asupra sănătății.

Promovarea produselor mai puțin nocive, inclusiv a băuturilor cu conținut scăzut de alcool, a țigărilor electronice sau a dispozitivelor de încălzire a tutunului, ar putea fi un instrument util pentru a obține rezultate mai bune în materie de sănătate publică, cred unii experți care au participat la forum.

„Oamenii nu mai urmează niciun fel de recomandări privind riscurile. Știm cu toții despre riscuri, dar asta nu ne împiedică totuși să bem o halbă cu prietenii la bar. Suntem sociabili, iar lumea ideală nu este funcțională” a declarat Joan Madia, cercetător al Universității din Oxford.

Zafeira Kastrinaki, din cadrul Consiliul de experți economici ai Ministerului Economiei și Finanțelor din Grecia susține că alocarea mai multor bani pentru asistența medicală nu îi face întotdeauna pe oameni mai sănătoși. Mai degrabă, aceasta ajută la tratarea efectelor negative ale obiceiurilor nesănătoase. Dacă ne concentrăm pe reducerea consumului de produse dăunătoare, cum ar fi tutunul și zahărul, putem îmbunătăți sănătatea și economisi bani, sugerează experta.

Potrivit acesteia, ar trebui să taxăm mai mult produsele mai dăunătoare pentru a-i încuraja pe oameni să aleagă opțiuni mai sănătoase. Experta susține, de asemenea, că e posibilă stabilirea unor reguli, cum ar fi limitarea cantității de zahăr din anumite produse, pentru a-i împiedica pe oameni să cumpere produse nesănătoase în mod impulsiv. Totodată, campaniile publice de informare pot contribui la creșterea gradului de conștientizare cu privire la alegerile sănătoase. Acordarea de reduceri la alimentele sănătoase poate încuraja, de asemenea, îmbunătățirea obiceiurilor alimentare.

Cercetările profesorului Catia Nicodemo arată că accizele înalte împovărează în mod disproporționat persoanele sărace. Experta pledează pentru o reconsiderare a politicilor de accizare, sugerând ca produsele să fie taxate diferit sau să nu fie taxate deloc. Astfel, profesorul Nicodemo subliniază necesitatea unei impozitări proporționale cu riscul.

„Țigările și țigările electronice nu sunt la fel, așa că ar trebui să avem o taxare proporțională cu riscul pentru a îndrepta oamenii de la produsele cu risc foarte ridicat spre cele cu risc scăzut”, a menționat aceasta.

În concluzie, profesorul Francesco Moscone, care a găzduit forumul, a declarat: „Produsele cu risc redus pot reduce internările în spital, cheltuielile din sectorul sănătății și, în cele din urmă, pot economisi o mulțime de resurse. Politicienilor le revine sarcina de a decide cum să investească aceste resurse. Nu este vorba doar de ofertă, ci și de cerere”.

#Francesco Moscone #Health Economics and Policy #sanatate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.