Cum combatem obiceiurile nesănătoase? Experții internaționali propun taxarea în funcție de nocivitatea produselor

22 Mai 2024, 11:03
 // Categoria: Actual // Autor:  Soroceanu Olga
22 Mai 2024, 11:03 // Actual //  Soroceanu Olga

Fumatul, consumul excesiv de alcool, alimentația nesănătoasă și sedentarismul sunt comportamente cu risc ridicat, care împovărează în mod semnificativ sectorul sănătății. Experiența arată că informarea populației despre nocivitatea anumitor produse sau interzicerea totală a acestora nu aduce rezultate. Astfel, experții propun punerea în aplicare a unor politici mai inovatoare și mai apropiate de realitatea consumatorilor, cum ar fi, taxarea în funcție de nivelul de risc.

În cadrul primului forum Health Economics and Policy, organizat de Brunel University London, participanții au subliniat că taxarea bazată pe nivelul de nocivitate a produselor se aliniază cu tendințele din societate și poate stimula trecerea consumatorilor de la produse dăunătoare la cele care au impact redus asupra sănătății. 

Promovarea produselor mai puțin nocive, inclusiv a băuturilor cu conținut scăzut de alcool, a țigărilor electronice sau a dispozitivelor de încălzire a tutunului, ar putea fi un instrument util pentru a obține rezultate mai bune în materie de sănătate publică, cred unii experți care au participat la forum.

„Oamenii nu mai urmează niciun fel de recomandări privind riscurile. Știm cu toții despre riscuri, dar asta nu ne împiedică totuși să bem o halbă cu prietenii la bar. Suntem sociabili, iar lumea ideală nu este funcțională” a declarat Joan Madia, cercetător al Universității din Oxford.

Zafeira Kastrinaki, din cadrul Consiliul de experți economici ai Ministerului Economiei și Finanțelor din Grecia susține că alocarea mai multor bani pentru asistența medicală nu îi face întotdeauna pe oameni mai sănătoși. Mai degrabă, aceasta ajută la tratarea efectelor negative ale obiceiurilor nesănătoase. Dacă ne concentrăm pe reducerea consumului de produse dăunătoare, cum ar fi tutunul și zahărul, putem îmbunătăți sănătatea și economisi bani, sugerează experta.

Potrivit acesteia, ar trebui să taxăm mai mult produsele mai dăunătoare pentru a-i încuraja pe oameni să aleagă opțiuni mai sănătoase. Experta susține, de asemenea, că e posibilă stabilirea unor reguli, cum ar fi limitarea cantității de zahăr din anumite produse, pentru a-i împiedica pe oameni să cumpere produse nesănătoase în mod impulsiv. Totodată, campaniile publice de informare pot contribui la creșterea gradului de conștientizare cu privire la alegerile sănătoase. Acordarea de reduceri la alimentele sănătoase poate încuraja, de asemenea, îmbunătățirea obiceiurilor alimentare.

Cercetările profesorului Catia Nicodemo arată că accizele înalte împovărează în mod disproporționat persoanele sărace. Experta pledează pentru o reconsiderare a politicilor de accizare, sugerând ca produsele să fie taxate diferit sau să nu fie taxate deloc. Astfel, profesorul Nicodemo subliniază necesitatea unei impozitări proporționale cu riscul.

 „Țigările și țigările electronice nu sunt la fel, așa că ar trebui să avem o taxare proporțională cu riscul pentru a îndrepta oamenii de la produsele cu risc foarte ridicat spre cele cu risc scăzut”, a menționat aceasta. 

 În concluzie, profesorul Francesco Moscone, care a găzduit forumul, a declarat: „Produsele cu risc redus pot reduce internările în spital, cheltuielile din sectorul sănătății și, în cele din urmă, pot economisi o mulțime de resurse. Politicienilor le revine sarcina de a decide cum să investească aceste resurse. Nu este vorba doar de ofertă, ci și de cerere”.

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 11:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 11:01 // Actual //  Ursu Victor

Datele recente arată un dezechilibru economic major atât în România, cât și în Republica Moldova, unde activitatea economică este concentrată disproporționat în capitală, în timp ce zeci de regiuni contribuie marginal la produsul intern brut.

Potrivit informațiilor publicate de profit.ro, România are zece județe care nu generează nici măcar 1% din PIB-ul național. Este vorba despre: Bistrița-Năsăud (0,98%), Botoșani (0,92%), Sălaj (0,86%), Ialomița (0,85%), Vaslui (0,85%), Mehedinți (0,83%), Tulcea (0,82%), Călărași (0,76%), Covasna (0,72%) și Giurgiu (0,63%). În total, aproape trei sferturi dintre județele României produc sub 2% din economia țării.

În contrast, București generează peste 25% din PIB-ul României și este de departe principalul motor economic. După Capitală, doar patru județe pot fi considerate economii regionale puternice: Cluj (5,3%), Timiș (4,3%), Prahova (4,1%) și Constanța (4,1%). Restul țării funcționează cu ponderi reduse și fragmentate în economia națională.

Situația este și mai accentuată în Republica Moldova, unde concentrarea economică în jurul Capitalei atinge niveluri și mai mari. Chișinău generează circa 60% din PIB-ul național, produce 55% din întreaga producție industrială, concentrează 70% din lucrările de construcție și atrage 90% din investițiile populației în locuințe.

În plus, 75% din toate vânzările din țară au loc în Chișinău, 82% din afacerile mari sunt localizate în Capitală, iar 60% din angajații din sectorul real al economiei lucrează tot aici. Cheltuielile bugetului municipal al Chișinăului reprezintă aproximativ 25% din totalul cheltuielilor bugetelor publice locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!