Cum combatem obiceiurile nesănătoase? Experții internaționali propun taxarea în funcție de nocivitatea produselor

22 Mai 2024, 11:03
 // Categoria: Actual // Autor:  Soroceanu Olga
22 Mai 2024, 11:03 // Actual //  Soroceanu Olga

Fumatul, consumul excesiv de alcool, alimentația nesănătoasă și sedentarismul sunt comportamente cu risc ridicat, care împovărează în mod semnificativ sectorul sănătății. Experiența arată că informarea populației despre nocivitatea anumitor produse sau interzicerea totală a acestora nu aduce rezultate. Astfel, experții propun punerea în aplicare a unor politici mai inovatoare și mai apropiate de realitatea consumatorilor, cum ar fi, taxarea în funcție de nivelul de risc.

În cadrul primului forum Health Economics and Policy, organizat de Brunel University London, participanții au subliniat că taxarea bazată pe nivelul de nocivitate a produselor se aliniază cu tendințele din societate și poate stimula trecerea consumatorilor de la produse dăunătoare la cele care au impact redus asupra sănătății. 

Promovarea produselor mai puțin nocive, inclusiv a băuturilor cu conținut scăzut de alcool, a țigărilor electronice sau a dispozitivelor de încălzire a tutunului, ar putea fi un instrument util pentru a obține rezultate mai bune în materie de sănătate publică, cred unii experți care au participat la forum.

„Oamenii nu mai urmează niciun fel de recomandări privind riscurile. Știm cu toții despre riscuri, dar asta nu ne împiedică totuși să bem o halbă cu prietenii la bar. Suntem sociabili, iar lumea ideală nu este funcțională” a declarat Joan Madia, cercetător al Universității din Oxford.

Zafeira Kastrinaki, din cadrul Consiliul de experți economici ai Ministerului Economiei și Finanțelor din Grecia susține că alocarea mai multor bani pentru asistența medicală nu îi face întotdeauna pe oameni mai sănătoși. Mai degrabă, aceasta ajută la tratarea efectelor negative ale obiceiurilor nesănătoase. Dacă ne concentrăm pe reducerea consumului de produse dăunătoare, cum ar fi tutunul și zahărul, putem îmbunătăți sănătatea și economisi bani, sugerează experta.

Potrivit acesteia, ar trebui să taxăm mai mult produsele mai dăunătoare pentru a-i încuraja pe oameni să aleagă opțiuni mai sănătoase. Experta susține, de asemenea, că e posibilă stabilirea unor reguli, cum ar fi limitarea cantității de zahăr din anumite produse, pentru a-i împiedica pe oameni să cumpere produse nesănătoase în mod impulsiv. Totodată, campaniile publice de informare pot contribui la creșterea gradului de conștientizare cu privire la alegerile sănătoase. Acordarea de reduceri la alimentele sănătoase poate încuraja, de asemenea, îmbunătățirea obiceiurilor alimentare.

Cercetările profesorului Catia Nicodemo arată că accizele înalte împovărează în mod disproporționat persoanele sărace. Experta pledează pentru o reconsiderare a politicilor de accizare, sugerând ca produsele să fie taxate diferit sau să nu fie taxate deloc. Astfel, profesorul Nicodemo subliniază necesitatea unei impozitări proporționale cu riscul.

 „Țigările și țigările electronice nu sunt la fel, așa că ar trebui să avem o taxare proporțională cu riscul pentru a îndrepta oamenii de la produsele cu risc foarte ridicat spre cele cu risc scăzut”, a menționat aceasta. 

 În concluzie, profesorul Francesco Moscone, care a găzduit forumul, a declarat: „Produsele cu risc redus pot reduce internările în spital, cheltuielile din sectorul sănătății și, în cele din urmă, pot economisi o mulțime de resurse. Politicienilor le revine sarcina de a decide cum să investească aceste resurse. Nu este vorba doar de ofertă, ci și de cerere”.

01 Mai 2026, 13:03
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Mai 2026, 13:03 // Actual //  Ursu Victor

Piața muncii din Republica Moldova intră într-o zonă de risc, pe fondul scăderii numărului de persoane ocupate și al migrației populației active. Expertul economic Veaceslav Ioniță avertizează că sunt necesare măsuri urgente, inclusiv majorarea salariului minim, pentru a preveni dezechilibre majore în economie.

Datele arată o diminuare constantă a forței de muncă în ultimele decenii. Astfel, de la circa 1,6 milioane de persoane ocupate în 1990, la aproximativ 774 de mii în 2025. Deși numărul angajaților oficiali a crescut ușor în ultimii ani, acest avans nu reușește să compenseze scăderea generală a populației active.

În paralel, economia neoficială continuă să rămână o problemă majoră, cu peste 130 de mii de persoane care lucrează fără forme legale. Totodată, migrația a atins cote alarmante: aproape 923 de mii de moldoveni apți de muncă se află peste hotare, dintre care o mare parte sunt tineri.

„Dacă se menține acest ritm, în câțiva ani vom avea mai mulți tineri activi peste hotare decât în țară”, avertizează expertul.

Dezechilibrul demografic se adâncește și el. Numărul persoanelor vârstnice este în creștere, în timp ce generațiile tinere se reduc semnificativ. Această tendință pune presiune pe sistemul de pensii și pe bugetul public.

În același timp, salariile cresc, dar inegal. Pe malul drept al Nistrului, salariul mediu a ajuns la peste 15 mii de lei în 2025 și este estimat la peste 17 mii în 2026, în timp ce pe malul stâng rămâne de peste două ori mai mic.

Un alt paradox este creșterea numărului de persoane cu venituri mari. Tot mai mulți moldoveni câștigă peste 1.000 sau chiar 2.000 de euro lunar, iar numărul milionarilor în lei este în creștere rapidă.

Cu toate acestea, salariul minim rămâne sub standardele europene. În 2026, acesta ar urma să ajungă la aproximativ 6.300 de lei, adică sub 40% din salariul mediu, față de pragul de 50% recomandat în Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!