Cum criza ucraineană a devenit problema rusească pentru politicieni şi cele mai mari state din Europa

02 Feb. 2022, 10:55
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
02 Feb. 2022, 10:55 // Actual //  MD Bani

Prins cu mâţa în sac şi în poze pe la petreceri când englezul de rând era obligat să se abţină de la distracţie, premierul Marii Britanii, Boris Johnson, s-a tranformat în războinic şi-i ameninţă de ruşi. A promis mai multe trupe britanice în Europa de Est şi a scos din sertar o nouă legislaţie care ar permite extinderea sancţiunilor asupra aliaţilor preşedintelui rus Vladimir Putin. Însă planurile sale sunt subminate de ceva mult mai aproape de casă, de ceva ce a crescut chiar sub ochii politicienilor englezi: o Londră rusească. Afaceri şi tranzacţii londoneze care i-au ajutat pe oligarhii ruşi să prospere şi o etalare a opulenţei apropiaţilor lui Putin cum în niciun alt oraş european nu mai există, scrie ZF.

Însă criza ucraineană a devenit o problemă rusească nu doar în Marea Britanie, ci şi în alte state mari europene, cum este Germania. Un grup de lobby al firmelor germane cu afaceri în estul Europei şi Rusia a anunţat că va purta discuţii economice prin videoconferinţă cu Putin la începutul lunii martie, arată Reuters.

În urmă cu o săptămână executivii mai multor companii mari italiene au discutat în acelaşi fel cu Putin despre extinderea cooperării italo-ruse – ceva jenant pentru guvernul de la Roma, scrie Euronews. De asemenea, premierul Ungariei, Viktor Orban, îşi pregăteşte o vizită la Moscova pentru a aduce de acolo mai multe gaze naturale pentru ţara sa. Toţi ochii din NATO sunt pe el.

În Marea Britanie, secretarul pentru afaceri externe, Liz Truss, a anunţat legislaţie pentru extinderea regimului de sancţiuni al ţării sale în cazul în care Rusia agresează din nou Ucraina, scrie BBC.

În prezent, guvernul de la Londra nu-i poate sancţiona decât pe aceia care au legături directe cu acţiunile ruseşti din Ucraina. Extensia ar permite atingerea unor ţinte, in­di­vizi şi afaceri, mai îndepărate de aceste limite. Moscova a răspuns spunând că ameninţarea cu mai multe sancţiuni va avea un recul care va lovi companii britanice şi acţionari.

„Activele lor din Marea Britanie vor fi îngheţate. Niciun individ şi nicio afacere din Marea Britanie nu va putea efectua tranzacţii cu ei. Dacă vor încerca să intre în ţară, vor fi întorşi din drum. Cei de la Kremlin sau apropiaţii lor nu vor avea unde să se acundă“, a ameninţat Liz Truss. Dar apropiaţii Kremlinului se „ascund“ de ani buni, la vedere, în Londra. Otrăvirea fos­tu­lui spion KGB, Serghei Skripal, a readus în atenţia publicului, şi presei, miliardele de euro, dolari sau lire sterline cheltuite de miliardarii ruşi pe locuinţe scumpe în cartierele selecte ale Londrei.

Concentrarea de capital rusesc este atât de mare încât oligarhii ruşi par să deţină în capitala Marii Britanii un cartier numai al lor.

Roman Abramovici, proprietarul clubului de fotbal Chelsea, şi magnatul aluminiului Oleg Deripaska deţin acolo adevărate palate istorice, notează The Irish Times. Strada Eaton din cartierul Belgravia a devenit atât de populară printre ruşii bogaţi încât este cunoscută ca Piaţa Roşie.

The Washington Post scrie că Londra a devenit un adevărat teren de joacă pentru oligarhii ruşi în timp ce Occidentul lasă impresia că se chinuie să contracareze influenţa Rusiei în Europa de est.

În 2018, când Marea Britanie a fost cuprinsă de isteria rusească, Channel 4 a realizat un documentar despre ruşii care cumpără cu bani cash vile scumpe în Belgravia. Tot atunci, BBC rula un spectacol de televiziune numit „McMafia“, aluzie la organizaţiile de crimă organizată ruse din Londra.

Dar Londra adăposteşte nu doar oligarhi, ci şi ruşi de rând, muncitori şi specialişti în diverse domenii, fugiţi de la ei din ţară tocmai pentru a scăpa de cleptocraţie şi de regimul lui Putin, mai scrie The Washington Post. Însă impresia despre prezenţa rusă la Londra – sau deja Londongrad – este predominant negativă.

O analiză din 2018 a Comisiei pentru afaceri externe din Marea Britanie evidenţiază cum Londra a ajuns un Laundromat, o maşină de spălat banii murdari veniţi din Rusia. Londra este folosită ca maşină de spălat „pentru activele corupte“ ale unor indivizi cu legături cu Putin şi cu regimul acestuia, se arată în analiza citată. Iar aceasta „are clar legătură cu o strategie mai cuprinzătoare a Rusiei“ de a submina securitatea naţională, spun autorii.

În 2016, The Times arăta că fiul unui vechi prieten al lui Putin deţine la Londra o vilă de 35 de milioane de lire sterline. Oligarhul cu pricina este Vladimir Yakunin, care a condus timp de zece ani compania de căi ferate a Rusiei şi a ajuns în cele din urmă sub sancţiuni americane.

În 2019, The Guardian a scris despre cum Boris Johnson s-a întâlnit cu un fost agent KGB la o petrecere în Italia. Politicianul britanic, pe atunci ministru de externe, s-a grăbit să ajungă acolo la câteva zile după o reuniune la nivel înalt a NATO cu tema Rusia. Fostul spion rus nu este altul decât Alexander Lebedev, a cărui familie deţine publicaţiile britanice Independent şi Evening Standard. Independent nu mai este de mult ziar, ci doar un site de ştiri. Gazda petrecerii, una foarte scumpă, a fost fiul lui Lebedev, Evghenii.

Alţi politicieni europeni de top au legături la nivel mai înalt cu Rusia şi cu Kremlinul. Spre exemplu, fostul cancelar german Gerhard Schruder a fost ales director în boardul Rosnesft, una dintre cele două cele mai importante companii de energie ale Rusiei. Cealaltă este Gazprom, care a construit gazoductele Nord Stream 1 şi 2. Acestea învrăjbesc acum Europa. Schruder a devenit preşedintele consiliului acţionarilor de la Nord Stream AG şi este considerat un prieten de-al lui Putin. Fostul premier al Italiei Silvio Berlusconi s-a plimbat alături de Putin printr-o cramă renumită din Crimeea în 2015, la câteva luni după ce Rusia a anexat fosta peninsulă ucraineană. Acum, când SUA avertizează ca Rusia pregăteşte o nouă invazie a Ucrainei, oameni de afaceri din Germania şi Italia îl curtează pe Putin.

Realitatea Live

25 Apr. 2024, 09:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
25 Apr. 2024, 09:59 // Actual //  Lupu Eduard

În timp ce atenția internațională s-a concentrat asupra războaielor din Ucraina și Orientul Mijlociu, cu temeri privind un conflict între Iran și Israel, în Caucaz se desfășoară o criză de mare semnificație geopolitică. Armenia, o fostă republică sovietică, independentă din 1991, se rupe de Rusia și caută să fie aliată occidentală în curtea din spate a lui Putin.

Prim-ministrul Nikol Pashinyan spune că țara sa are nevoie de sprijin pentru a evita războiul cu vecinul puternic armat Azerbaidjan – și este clar despre importanța legăturilor strânse cu UE și alte națiuni occidentale, potrivit Independent..

După un scurt și scurt conflict cu Azerbaidjanul, un adversar vecin, Armenia este în proces de rupere cu legăturile sale istorice cu Rusia pentru a deveni un aliat occidental în curtea din spatele lui Vladimir Putin.

Jucătorii implicați în luptele sângeroase din Ucraina și Orientul Mijlociu sunt, de asemenea, prezenți în această regiune. Rusia – presupusul aliat al Armeniei – nu a reușit să protejeze țara de invazia azeră și pare să-și fi schimbat partea. Israelul, care a trimis cantități uriașe de arme pentru a ajuta Azerbaidjanul – și Iranul șiit, care a declarat că nu va permite graniței sale cu Armenia să cadă sub controlul Azerbaidjanului ostil și „entității sioniste”, pe care o susține.

Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, cunoaște capcanele cu care se confruntă în gestionarea pivotării către Occident, evitând, în același timp, un alt război cu Azerbaidjanul, al cărui conducător, Ilham Aliyev, a continuat să amenințe cu și mai multe ofensive.

Încercările lui Pashinyan de a face echilibru au dus la acuzații de liniște acasă, susținând că îi face prea multe concesii lui Aliyev cu puțin în schimb. Au loc proteste pentru decizia guvernului său de săptămâna trecută de a preda patru sate Azerbaidjanului.

Vorbind în capitală, Erevan, unui grup restrâns de jurnalişti britanici, Pashinyan recunoaşte că „Federaţia Rusă este un jucător serios şi semnificativ în regiunea Caucazului de Sud”. Dar spune că au existat măsuri ale Armeniei de a crea legături puternice cu statele occidentale și Uniunea Europeană, mai ales că protestele au dus la reforme politice în urmă cu șase ani.

În acest sens, Pashinyan spune: „Nu am fost niciodată departe de Occident. Realizările noastre în domeniul democrației au creat o realitate obiectivă în care relația noastră se poate dezvolta dinamic, dar pentru un moment… am spus că democrația pentru noi nu este o politică adoptată de circumstanțe, este o strategie pe care am adoptat-o.”

Turbulențele din ultimii ani au dus la formarea de noi alianțe, spune Pashinyan: „Într-adevăr, diversificăm relațiile externe, dar nu suntem singurii care o facem. Practic în întreaga lume nu ai găsi niciun actor care să nu-și diversifice relațiile externe. Armenia nu a putut trece cu vederea această nouă tendință.

„În ceea ce privește apropierea în continuare de Uniunea Europeană. Am spus în discursul meu în fața Parlamentului european că Republica Armenia este pregătită să fie cât mai apropiată de Uniunea Europeană. În acest moment, se pare că ne îndreptăm în această direcție pentru că, foarte important, acesta este un proces public. Transparența este de cea mai mare importanță pentru noi.”

Mișcarea către Occident făcută de Armenia a fost cuplată cu o antipatie și neîncredere în creștere față de Rusia, văzută cândva ca un aliat ferm – un stat creștin coleg într-un Caucaz predominant musulman.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău