Cum criza ucraineană a devenit problema rusească pentru politicieni şi cele mai mari state din Europa

02 Feb. 2022, 10:55
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
02 Feb. 2022, 10:55 // Actual //  MD Bani

Prins cu mâţa în sac şi în poze pe la petreceri când englezul de rând era obligat să se abţină de la distracţie, premierul Marii Britanii, Boris Johnson, s-a tranformat în războinic şi-i ameninţă de ruşi. A promis mai multe trupe britanice în Europa de Est şi a scos din sertar o nouă legislaţie care ar permite extinderea sancţiunilor asupra aliaţilor preşedintelui rus Vladimir Putin. Însă planurile sale sunt subminate de ceva mult mai aproape de casă, de ceva ce a crescut chiar sub ochii politicienilor englezi: o Londră rusească. Afaceri şi tranzacţii londoneze care i-au ajutat pe oligarhii ruşi să prospere şi o etalare a opulenţei apropiaţilor lui Putin cum în niciun alt oraş european nu mai există, scrie ZF.

Însă criza ucraineană a devenit o problemă rusească nu doar în Marea Britanie, ci şi în alte state mari europene, cum este Germania. Un grup de lobby al firmelor germane cu afaceri în estul Europei şi Rusia a anunţat că va purta discuţii economice prin videoconferinţă cu Putin la începutul lunii martie, arată Reuters.

În urmă cu o săptămână executivii mai multor companii mari italiene au discutat în acelaşi fel cu Putin despre extinderea cooperării italo-ruse – ceva jenant pentru guvernul de la Roma, scrie Euronews. De asemenea, premierul Ungariei, Viktor Orban, îşi pregăteşte o vizită la Moscova pentru a aduce de acolo mai multe gaze naturale pentru ţara sa. Toţi ochii din NATO sunt pe el.

În Marea Britanie, secretarul pentru afaceri externe, Liz Truss, a anunţat legislaţie pentru extinderea regimului de sancţiuni al ţării sale în cazul în care Rusia agresează din nou Ucraina, scrie BBC.

În prezent, guvernul de la Londra nu-i poate sancţiona decât pe aceia care au legături directe cu acţiunile ruseşti din Ucraina. Extensia ar permite atingerea unor ţinte, in­di­vizi şi afaceri, mai îndepărate de aceste limite. Moscova a răspuns spunând că ameninţarea cu mai multe sancţiuni va avea un recul care va lovi companii britanice şi acţionari.

„Activele lor din Marea Britanie vor fi îngheţate. Niciun individ şi nicio afacere din Marea Britanie nu va putea efectua tranzacţii cu ei. Dacă vor încerca să intre în ţară, vor fi întorşi din drum. Cei de la Kremlin sau apropiaţii lor nu vor avea unde să se acundă“, a ameninţat Liz Truss. Dar apropiaţii Kremlinului se „ascund“ de ani buni, la vedere, în Londra. Otrăvirea fos­tu­lui spion KGB, Serghei Skripal, a readus în atenţia publicului, şi presei, miliardele de euro, dolari sau lire sterline cheltuite de miliardarii ruşi pe locuinţe scumpe în cartierele selecte ale Londrei.

Concentrarea de capital rusesc este atât de mare încât oligarhii ruşi par să deţină în capitala Marii Britanii un cartier numai al lor.

Roman Abramovici, proprietarul clubului de fotbal Chelsea, şi magnatul aluminiului Oleg Deripaska deţin acolo adevărate palate istorice, notează The Irish Times. Strada Eaton din cartierul Belgravia a devenit atât de populară printre ruşii bogaţi încât este cunoscută ca Piaţa Roşie.

The Washington Post scrie că Londra a devenit un adevărat teren de joacă pentru oligarhii ruşi în timp ce Occidentul lasă impresia că se chinuie să contracareze influenţa Rusiei în Europa de est.

În 2018, când Marea Britanie a fost cuprinsă de isteria rusească, Channel 4 a realizat un documentar despre ruşii care cumpără cu bani cash vile scumpe în Belgravia. Tot atunci, BBC rula un spectacol de televiziune numit „McMafia“, aluzie la organizaţiile de crimă organizată ruse din Londra.

Dar Londra adăposteşte nu doar oligarhi, ci şi ruşi de rând, muncitori şi specialişti în diverse domenii, fugiţi de la ei din ţară tocmai pentru a scăpa de cleptocraţie şi de regimul lui Putin, mai scrie The Washington Post. Însă impresia despre prezenţa rusă la Londra – sau deja Londongrad – este predominant negativă.

O analiză din 2018 a Comisiei pentru afaceri externe din Marea Britanie evidenţiază cum Londra a ajuns un Laundromat, o maşină de spălat banii murdari veniţi din Rusia. Londra este folosită ca maşină de spălat „pentru activele corupte“ ale unor indivizi cu legături cu Putin şi cu regimul acestuia, se arată în analiza citată. Iar aceasta „are clar legătură cu o strategie mai cuprinzătoare a Rusiei“ de a submina securitatea naţională, spun autorii.

În 2016, The Times arăta că fiul unui vechi prieten al lui Putin deţine la Londra o vilă de 35 de milioane de lire sterline. Oligarhul cu pricina este Vladimir Yakunin, care a condus timp de zece ani compania de căi ferate a Rusiei şi a ajuns în cele din urmă sub sancţiuni americane.

În 2019, The Guardian a scris despre cum Boris Johnson s-a întâlnit cu un fost agent KGB la o petrecere în Italia. Politicianul britanic, pe atunci ministru de externe, s-a grăbit să ajungă acolo la câteva zile după o reuniune la nivel înalt a NATO cu tema Rusia. Fostul spion rus nu este altul decât Alexander Lebedev, a cărui familie deţine publicaţiile britanice Independent şi Evening Standard. Independent nu mai este de mult ziar, ci doar un site de ştiri. Gazda petrecerii, una foarte scumpă, a fost fiul lui Lebedev, Evghenii.

Alţi politicieni europeni de top au legături la nivel mai înalt cu Rusia şi cu Kremlinul. Spre exemplu, fostul cancelar german Gerhard Schruder a fost ales director în boardul Rosnesft, una dintre cele două cele mai importante companii de energie ale Rusiei. Cealaltă este Gazprom, care a construit gazoductele Nord Stream 1 şi 2. Acestea învrăjbesc acum Europa. Schruder a devenit preşedintele consiliului acţionarilor de la Nord Stream AG şi este considerat un prieten de-al lui Putin. Fostul premier al Italiei Silvio Berlusconi s-a plimbat alături de Putin printr-o cramă renumită din Crimeea în 2015, la câteva luni după ce Rusia a anexat fosta peninsulă ucraineană. Acum, când SUA avertizează ca Rusia pregăteşte o nouă invazie a Ucrainei, oameni de afaceri din Germania şi Italia îl curtează pe Putin.

Realitatea Live

03 Iul. 2025, 09:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Iul. 2025, 09:51 // Actual //  Ursu Victor

Fondatorul Telegram, Pavel Durov, susține că asupra platformei de mesagerie ar putea fi declanșată o campanie coordonată de discreditare, orchestrată prin intermediul presei și al rețelelor sociale. Într-o postare publicată pe canalul său oficial, Durov a prezentat mai multe exemple recente care, în opinia sa, indică o tentativă organizată de a submina încrederea publicului în Telegram.

Primul caz menționat este o știre falsă privind presupusa retragere a Telegram de pe piața rusă. Durov explică faptul că informația a apărut inițial într-o publicație satirică, dar ulterior a fost preluată de canale „serioase” fără a menționa contextul umoristic. „A trebuit chiar să adăugăm etichete de dezmințire sub aceste postări”, a spus el.

Un alt exemplu invocat este controversa legată de presupusa blocare a unor canale OSINT (de informații din surse deschise) din motive politice. Potrivit lui Durov, aceste canale au fost suspendate temporar de algoritmi automați pentru publicarea de date cu caracter personal, dar au fost deblocate rapid. Totuși, unele publicații au continuat să relateze subiectul fără a preciza acest lucru.

Al treilea caz este legat de un „pseudo-investigație” despre presupuse vulnerabilități ale IP-urilor folosite de Telegram. „Deși mai mulți experți independenți au demontat complet afirmațiile tehnice, demontările nu au primit nici pe departe aceeași atenție mediatică”, a subliniat Durov.

În concluzie, el a reiterat că Telegram luptă de peste 12 ani pentru confidențialitatea utilizatorilor și accesul liber la informație – motive pentru care ar deveni adesea ținta unor presiuni mediatice. „Este posibil să nu avem de-a face cu simple greșeli jurnalistice, ci cu o campanie de discreditare bine pusă la punct. Fiți vigilenți!”, a avertizat fondatorul.

Declarațiile lui Durov vin pe fundalul intensificării discuțiilor din Rusia privind controlul mai strict asupra aplicațiilor de mesagerie. Președintele Comisiei pentru politică informațională din Duma de Stat, Serghei Boiațki, a declarat recent că Telegram și WhatsApp ar putea intra sub incidența unor sancțiuni mai dure din cauza refuzului de a localiza datele utilizatorilor și de a elimina conținutul interzis de legislația rusă. Măsurile ar urma să fie aplicate după lansarea unei platforme digitale interne.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO