Cum fabrică Rusia rachete în ciuda sancțiunilor. Soluția găsită pentru a-și spori constant arsenalul

19 Nov. 2022, 18:59
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Nov. 2022, 18:59 // Actual //  bani.md

Cele aproximativ 100 de rachete lansate marți, 15 noiembrie, asupra Ucrainei reprezinta cel mai mare atac aerian al Rusiei de la începutul războiului. Acest lucru s-a întâmplat după ce oficialii occidentali și ucraineni au tot declarat că stocul de rachete al Moscovei scade rapid.

Indiferent dacă atacul a fost planificat de mult timp sau a fost un răspuns la recucerirea Hersonului de către Kiev, acesta ridică întrebări despre cât de epuizat ar putea fi arsenalul Rusiei. Ministrul ucrainean al apărării, Oleksi Reznikov, a susținut că Rusia a consumat aproape 70% din stocul său de rachete pe care îl avea înainte de război, și i-au mai rămas 609, deși niciuna dintre aceste cifre nu poate fi verificată independent. Un raport al Ministerului Britanic al Apărării din 16 octombrie spunea că atacul pe scară largă asupra infrastructurii civile ucrainene din 10 octombrie a condus probabil la scăderea stocului de rachete cu rază lungă de acțiune, „ceea ce probabil va limita capacitatea rușilor de a lovi ținte de la mare distanță”.

Cum a reușit atunci Rusia să realizeze ceea ce Linda Thomas-Greenfield, ambasadorul SUA la ONU, a numit „cea mai mare lovitură cu rachete de la începutul războiului”? Publicația The New Yor Times sugerează patru scenarii posibile:
1. Rusia apelează la Iran și Coreea de Nord pentru arme

Secretarul american al Apărării Lloyd J. Austin a declarat miercuri, 16 noiembrie, că Rusia încearcă să-și refacă arsenalul de rachete pentru a ține pasul cu cerințele câmpului de luptă, „deci se îndreaptă către Iran și Coreea de Nord”. „Cred că aceste țări probabil le vor oferi niște oportunități”, a spus Austin. Roiurile de drone de fabricație iraniană care atacă Ucraina au fost cea mai nouă armă a Rusiei în conflict.

Forțele aeriene ucrainene au declarat că au doborât 10 drone Shahed în timpul atacurilor de marți. Iuri Ignat, purtătorul de cuvânt al Forţelor Aeriene ale Forţelor Armate Ucrainene, a declarat că este de așteptat ca Iranul să trimită rachete balistice în Rusia. Nu se știe câte rachete ar putea furniza Teheranul Moscovei, dar Iuri Ignat a adăugat că acestea sunt arme produse „destul de recent” cu o rază de acțiune de aproximativ 300 până la 700 de kilometri.

SUA au acuzat Coreea de Nord că a livrat în secret rachete și obuze de artilerie Rusiei. Atât Coreea de Nord, cât și Iranul au negat că au furnizat Moscovei arme de la începutul războiului.

2. Rusia poate construi mai multe rachete

Luna trecută, președintele rus Vladimir Putin a anunțat creșterea eforturilor pentru sporirea producției de echipamente și sisteme „legate de sprijinirea unei operațiuni militare speciale” în Ucraina.

Janes, o companie globală de informații open-source specializată în subiecte militare, susține că Rusia a stocat probabil microcipuri și alte tehnologii necesare pentru a construi rachete de precizie înainte de a invada Ucraina în februarie, având în vedere deteriorarea relațiilor Moscovei cu Occidentul după anexarea ilegală a Crimeei în 2014. Analiza Janes a remarcat că astfel de componente microelectronice au fost folosite și în scopuri civile și că Rusia ar fi putut să le obțină prin intermediul unor terți, cum ar fi state sau entități private care nu se dau în lături să riște sancțiuni din partea SUA.

„Rachete sunt probabil produse și acum deoarece economia este pe picior de război și multe fabrici legate de complexul militar-industrial rus lucrează în trei schimburi și chiar în weekend ”, se spune în analiza Janes.

3. Rusia folosește rachete antiaeriene pentru a ataca Ucraina

Într-un atac ulterioar de mai mică intensitate, de joi, 17 noiembrie, Rusia a tras cel puțin 10 rachete antiaeriene S-300 în orașe din apropierea liniei frontului, potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene.

Dezvoltată de Rusia și exportată în Asia și Europa de Est, racheta sol-aer S-300 a fost dezvoltată pentru prima dată în 1978 pentru apărarea aeriană. Noile generații de rachete pot lovi avioane, drone și rachete balistice.
Ucraina folosește, de asemenea, rachete S-300 din propriile stocuri și donații de la alte state foste satelit ex-comuniste pentru a se apăra împotriva atacurilor aeriene rusești.

Resturile de la o rachetă S-300 care a fost lansată marți pentru a distruge rachete rusești sunt considerate a fi cauza uciderii accidentale a două persoane într-un sat polonez de lângă granița cu Ucraina.

Dar dependența din ce în ce mai mare a Rusiei de S-300 ca armă de atac la sol în Ucraina a fost unul dintre semnalele pentru oficialii și experții militari că armata rusă rămâne fără rachete de croazieră sau alte arme ofensive.

4. Rusia a păstrat o rezervă pentru un război împotriva NATO

Puțini oficiali occidentali au informații clare despre starea arsenalului Rusiei sau știu exact câte rachete rămân în arsenalul său, a spus Mark F. Kanchian, un fost strateg în armament al Marinei și a Casei Albe, acum analist la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington. Dar, potrivit acestuia, serviciile secrete occidentale consideră că Rusia a păstrat de multă vreme o rezervă de rachete și alte arme în cazul în care va intra în război cu NATO.

Nu se știe dacă Rusia ar fi putut recurge la acele rezerve pentru atacurile de marți, notează NYT.

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 08:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 08:48 // Actual //  Grîu Tatiana

Chișinău se plasează pe locul 371 din 479 de orașe în clasamentul Indicelui costului vieții pentru anul 2026, realizat de platforma internațională Numbeo, care analizează nivelul prețurilor, cheltuielile de trai, chiriile și puterea de cumpărare la nivel global.

Potrivit datelor, indicele costului vieții în Chișinău este de 36,5, raportat la New York care ajunge la 100, ceea ce arată că traiul în capitala Republicii Moldova este considerabil mai ieftin decât în marile centre economice ale lumii. Indicele chiriilor este de 15,8, iar indicele combinat al costului vieții și chiriei ajunge la 27,2.

În comparație cu alte capitale și orașe din regiune, Bucureștiul ocupă locul 296, cu un indice al costului vieții de 46,3, semnificativ mai ridicat decât cel al Chișinăului. Sofia se află pe locul 297, cu un indice de 46,2, iar Kiev este poziționat mai jos decât Chișinău, pe locul 412, având un indice al costului vieții de 31,9.

Estimările Numbeo indică faptul că în capitala Moldovei o familie de patru persoane are nevoie de aproximativ 38 428 de lei pe lună, fără a include chiria, în timp ce o persoană singură cheltuie, în medie, 11 174 de lei lunar, exclusiv costurile de locuință. Comparativ cu New York, costul vieții în Chișinău este cu 62,1% mai mic, iar chiriile sunt, în medie, cu 84,6% mai reduse.

La coada clasamentului, cele mai mici costuri ale vieții sunt raportate în orașe din India. Ultimele poziții sunt ocupate de Coimbatore (locul 479, indice 17,6), Lucknow (locul 478, indice 17,8), Indore (locul 477, indice 18,4) și Surat (locul 476, indice 18,7).

Numbeo precizează că datele sunt orientative și se bazează pe informații introduse de utilizatori, fiind utilizate pentru comparații internaționale privind costul vieții și nivelul de trai.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!