Cum fabrică Rusia rachete în ciuda sancțiunilor. Soluția găsită pentru a-și spori constant arsenalul

19 Nov. 2022, 18:59
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Nov. 2022, 18:59 // Actual //  bani.md

Cele aproximativ 100 de rachete lansate marți, 15 noiembrie, asupra Ucrainei reprezinta cel mai mare atac aerian al Rusiei de la începutul războiului. Acest lucru s-a întâmplat după ce oficialii occidentali și ucraineni au tot declarat că stocul de rachete al Moscovei scade rapid.

Indiferent dacă atacul a fost planificat de mult timp sau a fost un răspuns la recucerirea Hersonului de către Kiev, acesta ridică întrebări despre cât de epuizat ar putea fi arsenalul Rusiei. Ministrul ucrainean al apărării, Oleksi Reznikov, a susținut că Rusia a consumat aproape 70% din stocul său de rachete pe care îl avea înainte de război, și i-au mai rămas 609, deși niciuna dintre aceste cifre nu poate fi verificată independent. Un raport al Ministerului Britanic al Apărării din 16 octombrie spunea că atacul pe scară largă asupra infrastructurii civile ucrainene din 10 octombrie a condus probabil la scăderea stocului de rachete cu rază lungă de acțiune, „ceea ce probabil va limita capacitatea rușilor de a lovi ținte de la mare distanță”.

Cum a reușit atunci Rusia să realizeze ceea ce Linda Thomas-Greenfield, ambasadorul SUA la ONU, a numit „cea mai mare lovitură cu rachete de la începutul războiului”? Publicația The New Yor Times sugerează patru scenarii posibile:
1. Rusia apelează la Iran și Coreea de Nord pentru arme

Secretarul american al Apărării Lloyd J. Austin a declarat miercuri, 16 noiembrie, că Rusia încearcă să-și refacă arsenalul de rachete pentru a ține pasul cu cerințele câmpului de luptă, „deci se îndreaptă către Iran și Coreea de Nord”. „Cred că aceste țări probabil le vor oferi niște oportunități”, a spus Austin. Roiurile de drone de fabricație iraniană care atacă Ucraina au fost cea mai nouă armă a Rusiei în conflict.

Forțele aeriene ucrainene au declarat că au doborât 10 drone Shahed în timpul atacurilor de marți. Iuri Ignat, purtătorul de cuvânt al Forţelor Aeriene ale Forţelor Armate Ucrainene, a declarat că este de așteptat ca Iranul să trimită rachete balistice în Rusia. Nu se știe câte rachete ar putea furniza Teheranul Moscovei, dar Iuri Ignat a adăugat că acestea sunt arme produse „destul de recent” cu o rază de acțiune de aproximativ 300 până la 700 de kilometri.

SUA au acuzat Coreea de Nord că a livrat în secret rachete și obuze de artilerie Rusiei. Atât Coreea de Nord, cât și Iranul au negat că au furnizat Moscovei arme de la începutul războiului.

2. Rusia poate construi mai multe rachete

Luna trecută, președintele rus Vladimir Putin a anunțat creșterea eforturilor pentru sporirea producției de echipamente și sisteme „legate de sprijinirea unei operațiuni militare speciale” în Ucraina.

Janes, o companie globală de informații open-source specializată în subiecte militare, susține că Rusia a stocat probabil microcipuri și alte tehnologii necesare pentru a construi rachete de precizie înainte de a invada Ucraina în februarie, având în vedere deteriorarea relațiilor Moscovei cu Occidentul după anexarea ilegală a Crimeei în 2014. Analiza Janes a remarcat că astfel de componente microelectronice au fost folosite și în scopuri civile și că Rusia ar fi putut să le obțină prin intermediul unor terți, cum ar fi state sau entități private care nu se dau în lături să riște sancțiuni din partea SUA.

„Rachete sunt probabil produse și acum deoarece economia este pe picior de război și multe fabrici legate de complexul militar-industrial rus lucrează în trei schimburi și chiar în weekend ”, se spune în analiza Janes.

3. Rusia folosește rachete antiaeriene pentru a ataca Ucraina

Într-un atac ulterioar de mai mică intensitate, de joi, 17 noiembrie, Rusia a tras cel puțin 10 rachete antiaeriene S-300 în orașe din apropierea liniei frontului, potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene.

Dezvoltată de Rusia și exportată în Asia și Europa de Est, racheta sol-aer S-300 a fost dezvoltată pentru prima dată în 1978 pentru apărarea aeriană. Noile generații de rachete pot lovi avioane, drone și rachete balistice.
Ucraina folosește, de asemenea, rachete S-300 din propriile stocuri și donații de la alte state foste satelit ex-comuniste pentru a se apăra împotriva atacurilor aeriene rusești.

Resturile de la o rachetă S-300 care a fost lansată marți pentru a distruge rachete rusești sunt considerate a fi cauza uciderii accidentale a două persoane într-un sat polonez de lângă granița cu Ucraina.

Dar dependența din ce în ce mai mare a Rusiei de S-300 ca armă de atac la sol în Ucraina a fost unul dintre semnalele pentru oficialii și experții militari că armata rusă rămâne fără rachete de croazieră sau alte arme ofensive.

4. Rusia a păstrat o rezervă pentru un război împotriva NATO

Puțini oficiali occidentali au informații clare despre starea arsenalului Rusiei sau știu exact câte rachete rămân în arsenalul său, a spus Mark F. Kanchian, un fost strateg în armament al Marinei și a Casei Albe, acum analist la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington. Dar, potrivit acestuia, serviciile secrete occidentale consideră că Rusia a păstrat de multă vreme o rezervă de rachete și alte arme în cazul în care va intra în război cu NATO.

Nu se știe dacă Rusia ar fi putut recurge la acele rezerve pentru atacurile de marți, notează NYT.

Realitatea Live

24 Feb. 2026, 18:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Feb. 2026, 18:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Două proiecte de lege care vizează modernizarea cadrului legal al pieței asigurărilor și alinierea acestuia la standardele Uniunii Europene au fost supuse consultării publice. Inițiativele au fost elaborate de Banca Națională a Moldovei (BNM) și sunt promovate de Ministerul Finanțelor, în conformitate cu principiile transparenței decizionale.

Potrivit autorităților, noile reglementări propun un cadru normativ actualizat, cu termene clare de intrare în vigoare în perioada 2028–2029, fără a introduce modificări imediate pentru consumatori și pentru piața asigurărilor. Scopul este consolidarea stabilității sectorului, creșterea protecției asiguraților și apropierea treptată de practicile europene.

Primul proiect vizează asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA) și urmărește armonizarea regulilor din Republica Moldova cu cele aplicate în Uniunea Europeană. Documentul clarifică rolurile instituțiilor implicate: BNM va exercita supravegherea companiilor de asigurări, iar Comisia Națională a Pieței Financiare va gestiona relația contractuală cu clienții, inclusiv constatarea și plata despăgubirilor.

Proiectul mai prevede trecerea la un sistem de stabilire liberă a tarifelor RCA, în linie cu practicile europene, precum și majorarea limitelor de despăgubire pentru a oferi o protecție mai ridicată persoanelor prejudiciate. Totodată, este creat cadrul pentru un sistem informațional modern în domeniul RCA, care va asigura evidența centralizată a polițelor și a daunelor.

Implementarea va fi etapizată, iar prevederile legii vor intra în vigoare peste doi ani. Dispozițiile privind prima unică ce va acoperi RCA intern și asigurarea externă „Carte Verde” vor deveni aplicabile doar după aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Al doilea proiect se referă la activitatea de asigurare și reasigurare și are ca obiectiv creșterea siguranței și stabilității pieței pentru consumatori. Noile reguli impun cerințe mai stricte de capitalizare, guvernanță și gestionare a riscurilor pentru companiile de asigurări, astfel încât acestea să își poată onora obligațiile față de clienți.

Documentul stabilește reguli clare privind organizarea conducerii, transparența acționariatului și managementul riscurilor. În același timp, sunt prevăzute cerințe proporționale pentru companiile mai mici, pentru a evita presiuni excesive asupra acestora.

Proiectul actualizează și cerințele privind capitalul minim al asigurătorilor, în funcție de tipul de activitate desfășurată, pentru a garanta resurse financiare suficiente în vederea achitării despăgubirilor.

Aplicarea noilor reguli va fi graduală. La intrarea în vigoare, companiile vor trebui să respecte cea mai mare parte a cerințelor, iar conformarea integrală va avea loc într-o etapă ulterioară. Se propune ca legea privind activitatea de asigurare și reasigurare să intre în vigoare la 1 ianuarie 2029.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!