Cum face Rusia rost de carne de tun: Tinerii recruţi din Donbas sunt acum trimişi în prima linie pe front

Andrey, un tânăr mecanic auto, se plimba prin oraşul Horlivka din estul Ucrainei, controlat de separatişti, împreună cu prietena sa Elena, la sfârşitul lunii martie, când au fost opriţi de un ofiţer de conscripţie militară care i-a pus în mână documentele de recrutare.

În decurs de o săptămână, Andrey, care nu avea nicio experienţă militară, se afla pe linia întâi, luptând alături de trupele ruseşti în confruntarea dintre Moscova şi Ucraina. „Nu ştiu unde este acum”, a spus Elena. „Nici măcar nu ştiu numărul unităţii. A sunat foarte rar… apoi nu a mai existat niciun contact cu el”.

Rusia nu a introdus mobilizarea în masă a bărbaţilor în vârstă de luptă de la invadarea Ucrainei la 24 februarie, deoarece nu s-a declarat oficial în război cu vecinul său. Dar recrutarea a fost în vigoare în enclavele separatiste pro-ruse din Ucraina, aşa-numitele Republici Populare Doneţk şi Luhansk din regiunea sud-estică Donbas, de la începutul a ceea ce Moscova numeşte o „operaţiune militară specială”. Anterior, doar unii bărbaţi erau chemaţi la serviciul militar, mulţi fiind scutiţi.

Rusia pare să se bazeze în mare măsură pe recruţii din regiunile separatiste în absenţa propriei sale mobilizări complete, spun unii analişti.

În ultimele săptămâni, autorităţile separatiste ar fi intensificat apelurile, iar locuitorii spun că bărbaţi fără experienţă militară sunt culeşi în mod regulat de pe străzi şi trimişi imediat pe front. Escaladarea şi creşterea ratei victimelor au început să stârnească furie chiar şi în rândul comunităţilor pro-ruse.

Mai multe videoclipuri postate online ar arăta soţiile recruţilor din Doneţk şi Luhansk cerând asistenţă pentru soţii lor şi întrebând de ce sunt trimişi la luptă bărbaţi fără experienţă militară.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#carne de tun #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.