Victoriabank obține finanțare de la Green for Growth Fund pentru susținerea proiectelor de energie verde

23 Oct. 2024, 17:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
23 Oct. 2024, 17:08 // Bănci şi Finanţe //  bani.md
  • Acordul de finanțare în valoare de 10 milioane EUR (echivalentul în MDL) este pe o perioadă de șapte ani.
  • Victoriabank va sprijini antreprenorii care dezvoltă proiecte de eficiență energetică și energie regenerabilă.
  • Împrumutul oferit de GGF facilitează distribuirea capitalului băncii pentru noi investiții și tranziția către o economie mai verde.

Victoriabank, a treia cea mai mare bancă din Moldova, a semnat, în premieră, un acord cu Fondul Green for Growth (GGF) pentru a primi finanțare în valoare de 10 milioane EUR, echivalent în MDL. Acest împrumut este conform reglementărilor Basel III și va fi utilizat pentru a sprijini antreprenorii care investesc în soluții de eficiență energetică, energie regenerabilă și măsuri de reziliență climatică.

Finanțarea oferită de GGF va consolida poziția de capital a Victoriabank, creând astfel o capacitate de creditare care va fi folosită pentru a sprijini întreprinderile din Moldova. În acest fel, banca va susține investițiile în eficiență energetică și energie regenerabilă din țară. În cadrul acestui acord, Victoriabank se angajează să pună la dispoziția companiilor împrumuturi pentru implementarea proiectelor care vor avea scopul de a reduce consumul de energie, de a scădea emisiile de carbon și de a contribui la dezvoltarea durabilă a economiei.

Acești 10 milioane EUR ne vor permite să sprijinim antreprenorii locali să investească în proiecte verzi cu impact, promovând atât creșterea economică, cât și responsabilitatea față de mediu în Moldova. Acordul de finanțare cu Fondul Green for Growth reprezintă un moment semnificativ în strategia noastră de sustenabilitate la Victoriabank. Apreciem acest parteneriat inclusiv pentru că ne ajută și în misiunea noastră de a promova un viitor mai sustenabil pentru țară,” menționează Levon Khanikyan, CEO, Victoriabank.

Simon Gupta, președintele Consiliului de Administrație al GGF, prezent la ceremonia de semnare din Chișinău, a declarat la rândul lui: „Este minunat să fiu la Chișinău pentru întâlnirea cu conducerea Victoriabank, partener strategic al GGF. Prin această investiție atingem totodată pragul de 1 miliard EUR în portofoliul Fondului. Suntem încrezători că această nouă colaborare are un mare potențial de a accelera adoptarea soluțiilor eficiente din punct de vedere energetic și regenerabil, esențiale pentru independența energetică și viitorul sustenabil al Moldovei.”

Această colaborare cu Victoriabank reflectă angajamentul nostru de a stimula creșterea economică durabilă în Moldova prin intermediul finanțării verzi,” a afirmat Borislav Kostadinov, directorul Fondului GGF al Finance in Motion. „Prin intermediul serviciilor de consultanță gestionate de Finance in Motion, împuternicim instituțiile financiare locale precum Victoriabank să ofere afacerilor resursele necesare pentru a investi în soluții de eficiență energetică și energie regenerabilă. Împreună, promovăm o tranziție pe termen lung către un viitor mai verde și mai sustenabil pentru Moldova”, a mai adăugat el.

Informații de context

Despre Victoriabank:

Cu 35 de ani de experiență pe piața bancară din Moldova, Victoriabank este a treia cea mai mare bancă din țară, recunoscută pentru susținerea activă a mediului de afaceri, în special a întreprinderilor mici și mijlocii. Din 2018, face parte din cel mai mare grup financiar din România – Banca Transilvania. Victoriabank este activ implicată în sprijinirea dezvoltării afacerilor din țară, ajutând în special IMM-urile prin produse și servicii bancare concepute pentru a le face mai competitive și a le oferi noi oportunități de export. Ca lider în inovația bancară, compania asigură clienților acces la servicii 100% online. Cu o prezență extinsă la nivel național prin 68 de sucursale și peste 250 de ATM-uri, Victoriabank continuă să fie un partener de încredere pentru peste 310.000 de clienți, susținând în același timp creșterea și competitivitatea afacerilor din Moldova.

Despre GGF:

Fondul Green for Growth promovează eficiența energetică și energia regenerabilă în Europa de Sud-Est, Caucaz, Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Prin oferirea refinanțării instituțiilor financiare locale, GGF ajută afacerile să acceseze soluții energetice durabile, contribuind la eficiența energetică și reducerea emisiilor de carbon. GGF a fost inițiat ca un parteneriat public-privat de Banca Europeană de Investiții și KfW Development Bank din Germania, beneficiind de suport financiar din partea Uniunii Europene, BMZ și altor investitori internaționali. Finance in Motion GmbH din Germania este consultant al GGF.

Despre Finance in Motion:

Finance in Motion este un manager global de active cu impact dedicat exclusiv dezvoltării durabile în piețele emergente și economiile în dezvoltare. Compania structurează, gestionează și consiliază fonduri de investiții cu impact care reunesc investitori publici și privați pentru a aborda schimbările climatice, a întări conservarea biodiversității, a promova utilizarea durabilă a resurselor naturale, a îmbunătăți condițiile de trai și a promova oportunitățile economice.

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.