Cum încearcă forțele rusești să eradicheze identitatea ucraineană în Herson: Rublă, televiziune și educație

Forțele rusești care ocupă o mare parte din regiunea Herson din sudul Ucrainei încearcă să își extindă controlul asupra zonei și să eradicheze identitatea ucraineană a acesteia, spun jurnaliștii CNN prezenți la fața locului.

În ultimele zile, rușii și-au numit proprii oficiali pentru a conduce Hersonul, înlocuind oficialii ucraineni aleși. Joi, unul dintre acești oficiali nou instalați a declarat că Herson va începe să folosească rubla începând de săptămâna viitoare, iar moneda ucraineană, grivna, va fi înlocuită în termen de patru luni.

În plus, canalele de televiziune rusești au luat locul rețelelor ucrainene.

Acum, unul dintre reprezentanții ucraineni în consiliul regional din Herson a acuzat forțele rusești că amenință educatorii.

Serhii Hlan a declarat că mesajul adresat directorilor de către ocupanți a fost simplu: „Fie ne dați cheile și documentele, fie vă vom trimite la odihnă în subsol”. „Aceasta este ceea ce spun ocupanții administrației școlilor din Kahovka”, a afirmat el.

Orașul Kahovka a cunoscut mai multe proteste împotriva prezenței militare rusești.

Hlan a declarat că rușii cer ca toate echipamentele școlare să fie predate. „Rușii pur și simplu distrug educația ucraineană, amenințând angajații și intimidând directorii. În total, ei intenționează să lase două școli din oraș [deschise] și nu se știe care va fi soarta celorlalte”, a precizat oficialul.

„Angajații sunt speriați. Ei nu au plecat, au rămas în teritoriile ocupate, au păzit proprietatea școlii”, a adăugat el.

Rușii vor referendum în Herson

Ucraina a declarat că Rusia intenționează să organizeze un referendum în regiune pentru a încerca să câștige sprijinul popular pentru crearea unei noi entități numită Republica Populară Herson, precum cele din Donețk și Lugansk, care au fost create cu opt ani în urmă.

Potrivit surselor Meduza apropiate Kremlinului, stabilirea „controlului deplin” va implica orchestrarea unor pseudo-referendumuri privind aderarea la Federația Rusă a autoproclamatelor „Republici Populare” Donețk și Luhansk – și declararea independenței față de Ucraina a Hersonului, ocupat de Rusia.

Cu toate acestea, aceste „referendumuri” au fost deja amânate până în luna mai, se presupune că din cauza eșecurilor militare ale Rusiei în Ucraina.

Nu există suficient sprijin din partea consilierilor regionali

Doi oficiali din regiune au mai spus pentru CNN că forțelor pro-ruse le este greu să organizeze referendumul.

Yurii Sobolevskyi, un șef adjunct al consiliului regional Herson, a declarat pentru CNN că atunci când au avut loc scrutinurile la Donețk și Lugansk în 2014 și la referendumul de independență al Crimeei din același an, mulți oficiali locali au susținut inițiativa pro-rusă.

„Acest lucru a simplificat foarte mult sarcina de a organiza un referendum și de a absorbi teritoriile [deci au intrat sub influența Rusiei]. Nu este așa aici”, a spus el.

Un alt oficial local a spus că lipsa de sprijin în rândul consilierilor regionali a împiedicat pregătirea listelor de alegători eligibili și tipărirea buletinelor de vot, dar a admis că un vot ar putea avea loc la un moment dat.

„Teoretic vor fi capabili să îl țină, dar va dura timp să se pregătească”, a spus Hlan Serhii, un deputat al consiliului orașului Herson.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Herson #provocari #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul încasează anual aproximativ 4.000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Practica se menține încă din 2015, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu din cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit expertului, situația echivalează, în esență, cu o deturnare a banilor destinați drumurilor. „Dacă șoferii plătesc taxe pentru drumuri, iar guvernul folosește acești bani în alte scopuri, vorbim despre o lipsă gravă de respect față de destinația acestor fonduri”, a subliniat Ioniță, care a menționat că de aproape zece ani sumele achitate pentru infrastructura rutieră nu ajung integral la drumuri.

Economistul explică faptul că pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei, iar din această sumă autoritățile încearcă să finanțeze și investiții, ceea ce face inevitabilă degradarea infrastructurii.

Datele oficiale arată că anual sunt construiți aproximativ 15 kilometri de drumuri noi și reparați circa 300–400 de kilometri, însă în același timp se degradează alte câteva sute de kilometri de trasee vechi. În trecut au existat ani în care lungimea totală a drumurilor chiar scădea, deoarece unele tronsoane deveneau impracticabile și erau radiate din evidență.
Republica Moldova dispune de aproximativ 3.000 km de drumuri naționale și 7.000 km de drumuri locale, la care se adaugă circa 15.000 km de străzi locale și aproximativ 40.000 km de drumuri neamenajate, în special în mediul rural. În același timp, municipiul Chișinău administrează una dintre cele mai extinse rețele de drumuri și străzi din țară, comparabilă cu cea gestionată la nivel central, însă din aproximativ 700 de milioane de lei alocate anual pentru drumuri capitala primește doar circa 200 de milioane de lei, suma fiind repartizată pe cap de locuitor.

În aceste condiții, Primăria Chișinău este nevoită să redirecționeze bani din alte domenii către infrastructura rutieră. Ioniță a amintit că majorarea tarifului la transportul public a avut drept scop reducerea subvențiilor, care altfel ar fi ajuns la aproape un miliard de lei anual. Costurile proiectelor rutiere rămân ridicate, iar lărgirea străzii Albișoara, de exemplu, a costat aproximativ 120 de milioane de lei.

Potrivit economistului, singura perioadă în care finanțarea drumurilor a fost relativ adecvată a fost în anii 2013–2014, când circa 80% din banii colectați de la șoferi au fost direcționați către infrastructura rutieră, conform legii adoptate în 2012.

În concluzie, din cei 35 de ani de independență, drumurile din Republica Moldova au beneficiat de finanțare aproape completă doar doi ani, restul perioadei fiind marcată de subfinanțare cronică și degradare continuă a infrastructurii.