Cum încearcă forțele rusești să eradicheze identitatea ucraineană în Herson: Rublă, televiziune și educație

29 Apr. 2022, 08:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Apr. 2022, 08:52 // Actual //  bani.md

Forțele rusești care ocupă o mare parte din regiunea Herson din sudul Ucrainei încearcă să își extindă controlul asupra zonei și să eradicheze identitatea ucraineană a acesteia, spun jurnaliștii CNN prezenți la fața locului.

În ultimele zile, rușii și-au numit proprii oficiali pentru a conduce Hersonul, înlocuind oficialii ucraineni aleși. Joi, unul dintre acești oficiali nou instalați a declarat că Herson va începe să folosească rubla începând de săptămâna viitoare, iar moneda ucraineană, grivna, va fi înlocuită în termen de patru luni.

În plus, canalele de televiziune rusești au luat locul rețelelor ucrainene.

Acum, unul dintre reprezentanții ucraineni în consiliul regional din Herson a acuzat forțele rusești că amenință educatorii.

Serhii Hlan a declarat că mesajul adresat directorilor de către ocupanți a fost simplu: „Fie ne dați cheile și documentele, fie vă vom trimite la odihnă în subsol”. „Aceasta este ceea ce spun ocupanții administrației școlilor din Kahovka”, a afirmat el.

Orașul Kahovka a cunoscut mai multe proteste împotriva prezenței militare rusești.

Hlan a declarat că rușii cer ca toate echipamentele școlare să fie predate. „Rușii pur și simplu distrug educația ucraineană, amenințând angajații și intimidând directorii. În total, ei intenționează să lase două școli din oraș [deschise] și nu se știe care va fi soarta celorlalte”, a precizat oficialul.

„Angajații sunt speriați. Ei nu au plecat, au rămas în teritoriile ocupate, au păzit proprietatea școlii”, a adăugat el.

Rușii vor referendum în Herson

Ucraina a declarat că Rusia intenționează să organizeze un referendum în regiune pentru a încerca să câștige sprijinul popular pentru crearea unei noi entități numită Republica Populară Herson, precum cele din Donețk și Lugansk, care au fost create cu opt ani în urmă.

Potrivit surselor Meduza apropiate Kremlinului, stabilirea „controlului deplin” va implica orchestrarea unor pseudo-referendumuri privind aderarea la Federația Rusă a autoproclamatelor „Republici Populare” Donețk și Luhansk – și declararea independenței față de Ucraina a Hersonului, ocupat de Rusia.

Cu toate acestea, aceste „referendumuri” au fost deja amânate până în luna mai, se presupune că din cauza eșecurilor militare ale Rusiei în Ucraina.

Nu există suficient sprijin din partea consilierilor regionali

Doi oficiali din regiune au mai spus pentru CNN că forțelor pro-ruse le este greu să organizeze referendumul.

Yurii Sobolevskyi, un șef adjunct al consiliului regional Herson, a declarat pentru CNN că atunci când au avut loc scrutinurile la Donețk și Lugansk în 2014 și la referendumul de independență al Crimeei din același an, mulți oficiali locali au susținut inițiativa pro-rusă.

„Acest lucru a simplificat foarte mult sarcina de a organiza un referendum și de a absorbi teritoriile [deci au intrat sub influența Rusiei]. Nu este așa aici”, a spus el.

Un alt oficial local a spus că lipsa de sprijin în rândul consilierilor regionali a împiedicat pregătirea listelor de alegători eligibili și tipărirea buletinelor de vot, dar a admis că un vot ar putea avea loc la un moment dat.

„Teoretic vor fi capabili să îl țină, dar va dura timp să se pregătească”, a spus Hlan Serhii, un deputat al consiliului orașului Herson.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!