Prețurile petrolului au crescut joi cu peste 2% după ce au apărut informații că Germania renunță la țițeiul rusesc

Preţurile petrolului au crescut joi, după informaţii conform cărora Germania nu se mai opune embargoului asupra petrolului rusesc, care ar putea limita şi mai mult livrările pe piaţa globală a ţiţeiului, deja tensionată, transmite Reuters.

Traderii au reacţionat la informaţiile din presă cu privire la comentariile de marţi ale ministrului german al Economiei, Robert Habeck, care a spus că cea mai mare economie a UE ar putea face faţă unui embargo al UE asupra importurilor de petrol rusesc şi că Germania speră să găsească modalităţi de a înlocui petrolul rusesc cu alte oferte.

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut cu 1,89 dolari, la 107,21 USD pe baril, până la ora 18:38 GMT (21:38 ora României).

Preţul ţiţeiului american West Texas Intermediate (WTI), de referinţă pe piaţa americană, a crescut cu 2,61 dolari sau cu 2,6%, până la 104,63 dolari pe baril.

Germania se bazează în mare măsură pe importurile ruseşti de energie şi s-a opus unei interdicţii complete. Înainte de războiul din Ucraina, petrolul rusesc reprezenta aproximativ o treime din aprovizionarea Germaniei.

Acum o lună, Habeck a spus că ţara şi-a redus dependenţa de petrolul rusesc la 25% din importuri.

”Ca urmare a acestui fapt, petrolul din lumea liberă va fi mai scump, iar petrolul de după Cortina de Fier va scădea şi mai mult în valoare şi va fi redus mai mult”, a declarat John Kilduff, partener la Again Capital LLC din New York.

Moscova a început să folosească exporturile de energie ca o armă în urma răspunsului Statelor Unite şi a aliaţilor la invazia Rusiei în Ucraina.

Rusia a întrerupt furnizarea de gaze către Polonia şi Bulgaria şi încearcă să împingă UE să adopte noul său sistem de plăţi pentru gaze, care implică deschiderea de conturi la Gazprombank, unde plăţile în euro sau dolari ar fi convertite în ruble.

Producţia de petrol din Rusia ar putea scădea cu până la 17% în 2022, potrivit unui document al Ministerului Economiei, văzut de Reuters, în timp ce ţara se confruntă cu sancţiunile occidentale.

În ciuda acestui deficit aşteptat, grupul de producători OPEC+, care cuprinde Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţi conduşi de Rusia, este de aşteptat să-şi menţină ritmul modest de creştere a producţiei atunci când se va reuni pe 5 mai, au declarat surse pentru Reuters.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#embargou #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina