Cum își folosește Rusia oficialii și diplomații pentru a răspândi minciuni despre războiul din Ucraina

Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, oficialii ruși prezentau retorica Kremlinului pe un ton pozitiv, respectând regulile limbajului diplomatic, informează Politico. Totul s-a schimbat în luna februarie: După ce mai multe instituții media ale statului rus au fost interzise în Europa și penalizate pe rețelele sociale, Moscova a început să se bazeze pe diplomați și alți reprezentanți guvernamentali pentru a-și promova propaganda agresivă despre războiul din Ucraina.

Înainte de invazia Ucrainei, oficialii ruși au lăsat tacticile de dezinformare posturilor media precum RT și Sputnik, ale căror operațiuni internaționale au ajutat Kremlinul să își răspândească mesajele false unei audiențe mari, din America Latină și până în Africa.

După ce Uniunea Europeană și cele mai mari rețele sociale au luat măsuri împotriva campaniei de dezinformare a Kremlinului pentru a opri răspândirea informațiilor false despre războiul din Ucraina, Moscova s-a adaptat și se folosește acum de diplomați, purtători de cuvânt și miniștri pentru a-și transmite mesajul, potrivit unor oficiali europeni și americani.

Diplomații ruși din toată lumea au preluat din atribuțiile mass-mediei finanțate de Kremlin

Ambasada Rusiei în Spania a postat un videoclip preluat de la RT, postul rusesc sancționat, în care rușii prezentau presupuse atacuri ale ucrainenilor asupra civililor din cele două regiuni separatiste din estul Ucrainei.

Misiunile diplomatice ale rușilor de la Paris și Geneva au promovat informații false despre execuția civililor din Bucha, suburbia Kievului. Contul oficial al Ministerului de Externe al Moscovei a distribuit în repetate rânduri linkuri către un canal de Telegram în limba rusă și un site asociat pin intermediul cărora rușii spuneau că ar fi demascat „minciunile” ucrainenilor despre conflictul în desfășurare.

Rusia se folosește de toate trucurile pentru a-și promova noua strategie de dezinformare

Un grup mare de utilizatori de Twitter, care interacționează cu conținutul postat de ruși și le distribuie mesajele, și-a început activitatea dintr-o dată în luna februarie, un semn că aceste conturi sunt ori false, ori au fost create pentru o operațiune de influențare mai extinsă, potrivit unui raport al UE despre dezinformarea rusească obținut de Politico.
Un astfel de cont creat recent a făcut aproape 100 de postări de la începutul războiului, folosind hashtag-ul „#See4Yourself” promovat de Kremlin, în timp ce un alt utilizator a distribuit 41 dintre cele mai populare postări scrise de oficiali ruși – aproape toate sunt informații false despre Ucraina.

Numărul de oameni vizați de aceste postări nu este la fel de mare ca audiența pe care o avea media de stat rusească, „dar ei încearcă să recreeze ceea ce RT și Sputnik au făcut”, a spus un oficial UE care monitorizează încercările de dezinformare ale Rusiei. „Este un efort coordonat care merge dincolo de rețelele sociale și implică site-uri specifice”.
La baza eforturilor de dezinformare ale Rusiei stă canalul de Telegram Warfakes și site-ul afiliat contului. De la începutul conflictului, canalul a strâns peste 725.000 de membri și distribuie în mod repetat așa-zise investigații menite să demaște relatările ucrainenilor, folosind un limbaj similar cu cel al canalelor occidentale care verifică informațiile postate pe internet.

Cine distribuie cel mai des postările prorusești pe rețelele sociale

Diplomații ruși sunt unii dintre cei mai mari distribuitori ai acestui tip de conținut, inclusiv a mesajelor care dezmint acuzațiile de crime de război și cele care acuză Ucraina de dezinformare, potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Amsterdam.

Printre oficialii de rang înalt care au distribuit postările canalului Warfakes se numără și Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Rusia. În plus, 23 dintre ambasadele țării, din Bulgaria până în Kazahstan, și cel puțin 10 „case de cultură” rusești, majoritatea din Europa, i-au urmat exemplul Zaharovei.

Încercările deliberate de a redistribui conținutul canalului Warfakes ar putea reprezenta un semn al sponsorizării din partea statului, potrivit lui Marc Tuters, profesor la Universitatea din Amsterdam. „Pare să fie mai mult decât o coincidență că toate aceste conturi promovează același mesaj”.

#distribuire #manipulare #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.