Cum își folosește Rusia oficialii și diplomații pentru a răspândi minciuni despre războiul din Ucraina

09 Apr. 2022, 08:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Apr. 2022, 08:38 // Actual //  bani.md

Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, oficialii ruși prezentau retorica Kremlinului pe un ton pozitiv, respectând regulile limbajului diplomatic, informează Politico. Totul s-a schimbat în luna februarie: După ce mai multe instituții media ale statului rus au fost interzise în Europa și penalizate pe rețelele sociale, Moscova a început să se bazeze pe diplomați și alți reprezentanți guvernamentali pentru a-și promova propaganda agresivă despre războiul din Ucraina.

Înainte de invazia Ucrainei, oficialii ruși au lăsat tacticile de dezinformare posturilor media precum RT și Sputnik, ale căror operațiuni internaționale au ajutat Kremlinul să își răspândească mesajele false unei audiențe mari, din America Latină și până în Africa.

După ce Uniunea Europeană și cele mai mari rețele sociale au luat măsuri împotriva campaniei de dezinformare a Kremlinului pentru a opri răspândirea informațiilor false despre războiul din Ucraina, Moscova s-a adaptat și se folosește acum de diplomați, purtători de cuvânt și miniștri pentru a-și transmite mesajul, potrivit unor oficiali europeni și americani.

Diplomații ruși din toată lumea au preluat din atribuțiile mass-mediei finanțate de Kremlin 

Ambasada Rusiei în Spania a postat un videoclip preluat de la RT, postul rusesc sancționat, în care rușii prezentau presupuse atacuri ale ucrainenilor asupra civililor din cele două regiuni separatiste din estul Ucrainei.

Misiunile diplomatice ale rușilor de la Paris și Geneva au promovat informații false despre execuția civililor din Bucha, suburbia Kievului. Contul oficial al Ministerului de Externe al Moscovei a distribuit în repetate rânduri linkuri către un canal de Telegram în limba rusă și un site asociat pin intermediul cărora rușii spuneau că ar fi demascat „minciunile” ucrainenilor despre conflictul în desfășurare.

Rusia se folosește de toate trucurile pentru a-și promova noua strategie de dezinformare

Un grup mare de utilizatori de Twitter, care interacționează cu conținutul postat de ruși și le distribuie mesajele, și-a început activitatea dintr-o dată în luna februarie, un semn că aceste conturi sunt ori false, ori au fost create pentru o operațiune de influențare mai extinsă, potrivit unui raport al UE despre dezinformarea rusească obținut de Politico.
Un astfel de cont creat recent a făcut aproape 100 de postări de la începutul războiului, folosind hashtag-ul „#See4Yourself” promovat de Kremlin, în timp ce un alt utilizator a distribuit 41 dintre cele mai populare postări scrise de oficiali ruși – aproape toate sunt informații false despre Ucraina.

Numărul de oameni vizați de aceste postări nu este la fel de mare ca audiența pe care o avea media de stat rusească, „dar ei încearcă să recreeze ceea ce RT și Sputnik au făcut”, a spus un oficial UE care monitorizează încercările de dezinformare ale Rusiei. „Este un efort coordonat care merge dincolo de rețelele sociale și implică site-uri specifice”.
La baza eforturilor de dezinformare ale Rusiei stă canalul de Telegram Warfakes și site-ul afiliat contului. De la începutul conflictului, canalul a strâns peste 725.000 de membri și distribuie în mod repetat așa-zise investigații menite să demaște relatările ucrainenilor, folosind un limbaj similar cu cel al canalelor occidentale care verifică informațiile postate pe internet.

Cine distribuie cel mai des postările prorusești pe rețelele sociale

Diplomații ruși sunt unii dintre cei mai mari distribuitori ai acestui tip de conținut, inclusiv a mesajelor care dezmint acuzațiile de crime de război și cele care acuză Ucraina de dezinformare, potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Amsterdam.

Printre oficialii de rang înalt care au distribuit postările canalului Warfakes se numără și Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Rusia. În plus, 23 dintre ambasadele țării, din Bulgaria până în Kazahstan, și cel puțin 10 „case de cultură” rusești, majoritatea din Europa, i-au urmat exemplul Zaharovei.

Încercările deliberate de a redistribui conținutul canalului Warfakes ar putea reprezenta un semn al sponsorizării din partea statului, potrivit lui Marc Tuters, profesor la Universitatea din Amsterdam. „Pare să fie mai mult decât o coincidență că toate aceste conturi promovează același mesaj”.

Realitatea Live

22 Nov. 2024, 12:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2024, 12:32 // Actual //  Ursu Victor

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală