Cum legalizăm munca în agricultură? Soluțiile propuse de Guvern

23 Nov. 2022, 15:45
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
23 Nov. 2022, 15:45 // Actual //  MD Bani

Majoritatea persoanelor care lucrează informal în Republica Moldova sunt implicate în domeniul agriculturii. Printre soluțiile pentru încurajarea legalizării în acest sector sunt plafonarea activitatea gospodăriilor țărănești și voucherele pentru munca prestată de zilieri. Voucherele ar presupune un regim simplificat de declarare al zilierilor în agricultură, pentru ca aceștia să beneficieze de protecție socială și un viitor mai sigur. Mai mult decât atât, voucherele oferă și angajatorilor o soluție pentru a trece mai ușor la munca legală și a concura loial pe piață. Politicile propuse de Guvern au fost discutate de experți în cadrul conferinței internaționale „Moldova trece pe alb: soluții pentru încurajarea tranziției spre munca legală”.

Vladimir Bolea, Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare: „Noi, la Ministerul Agriculturii, lucrăm la un proiect de lege în baza căruia vom plafona activitatea gospodăriilor țărănești și în același proiect de lege se va găsi plafonarea activității non-profesionale. Avem persoane fizice care dețin în proprietate 50-60 de hectare de teren arabil nedeclarate. Nu au nicio formă juridică, nici gospodărie țărănească, nici SRL, iar numărul lor este impresionant de mare. Astfel, este evident că cei care muncesc pentru ei nu o fac în mod legal. Munca nedeclarată se va încheia odată cu formarea unei baze juridice clare și transparente.”

Andrei Zbancă, dr., consultant agrobusiness UTM, expert al Asociației „Moldova Fruct”: „Ar fi bine să implementăm soluția a voucherelor pentru muncă, prin care este mult mai simplu de dus evidența, iar în baza unui cuantum să fie defalcate contribuțiile la fondul social și toate asigurările necesare. Propunem ca din acest cuantum să fie oferit un procent pentru organizația noastră, care va repartiza toate defalcările necesare. Astfel, vom legaliza nu doar companiile mari, care își permit servicii de contabilitate, dar și micii producători, cărora le vom facilita toate aceste procese de legalizare.”

Voucherele pentru munca legală sunt pe larg utilizate în țări cu angajări masive de zilieri, cum ar fi Polonia, Italia, Belgia, Țările de Jos, Ungaria și Lituania. Această soluție are scopul de a îmbunătăți și ajusta politicile în domeniul reglementării muncii prestate de zilieri în agricultură.

Voucherul reprezintă un formular cu regim special, care confirmă dreptul beneficiarului de a procura forță de muncă necalificată și a o plăti pentru un anumit număr de zile, cu achitarea unor taxe sociale.

Societatea civilă propune și alte soluții menite să încurajeze antreprenorii să treacă „pe alb”, dar și să informeze societatea despre riscurile și beneficiile muncii formale.

Ana Mihailov, Directoare de țară, Fundația „Friedrich-Ebert” Moldova: „Soluția pe termen lung credem că ar trebui să fie contractele individuale de muncă, care să repună în drepturi această categorie de cetățeni, pe picior de egalitate cu ceilalți angajați. O altă soluție este eficientizarea activității inspecției muncii pentru o consolidare instituțională, așa încât aceasta să poată identifica cazurile de evaziune fiscală în sectorul agricol și să asigure controlul respectării cerințelor de securitate și sănătate la locul de muncă. De asemenea, printre soluții se numără sancțiunile contravenționale, dar și o campanie de informare despre beneficiile muncii formale.”

Experții consideră că voucherele pentru muncă sunt o soluție tranzitorie, dar necesară pentru facilitarea readucerii zilierilor în mediul legal.

Kenichi Hirose, Specialist Superior în materie de Protecție Socială, Biroul din Budapesta, Organizația Internațională a Muncii: „Soluția ideală este ca toți muncitorii să fie angajați în mod oficial. În realitate este foarte dificil să-i asigurăm social, iar mulți dintre ei sunt remunerați la finalul zilei și nu e ușori depistăm prin controale și inspecții. Susținem acest compromis al voucherelor drept o soluție practică și acceptabilă. Spun «compromis» nu în sensul negativ, ci în cel creativ, de a găsi o soluție viabilă. Este important că există o voință politică foarte puternică pentru a încerca ceva diferit și inovator, care să îmbunătățească situația actuală.”

Discuția integrală despre voucherele pentru muncă, dar și ale soluții pentru legalizarea muncii în agricultură, poate fi urmărită AICI.

Conferința internațională „Moldova trece pe alb: soluții pentru încurajarea tranziției spre munca legală” a fost organizată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în parteneriat cu Fundația Soros Moldova.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!