Cum legalizăm munca în agricultură? Soluțiile propuse de Guvern

Majoritatea persoanelor care lucrează informal în Republica Moldova sunt implicate în domeniul agriculturii. Printre soluțiile pentru încurajarea legalizării în acest sector sunt plafonarea activitatea gospodăriilor țărănești și voucherele pentru munca prestată de zilieri. Voucherele ar presupune un regim simplificat de declarare al zilierilor în agricultură, pentru ca aceștia să beneficieze de protecție socială și un viitor mai sigur. Mai mult decât atât, voucherele oferă și angajatorilor o soluție pentru a trece mai ușor la munca legală și a concura loial pe piață. Politicile propuse de Guvern au fost discutate de experți în cadrul conferinței internaționale „Moldova trece pe alb: soluții pentru încurajarea tranziției spre munca legală”.

Vladimir Bolea, Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare: „Noi, la Ministerul Agriculturii, lucrăm la un proiect de lege în baza căruia vom plafona activitatea gospodăriilor țărănești și în același proiect de lege se va găsi plafonarea activității non-profesionale. Avem persoane fizice care dețin în proprietate 50-60 de hectare de teren arabil nedeclarate. Nu au nicio formă juridică, nici gospodărie țărănească, nici SRL, iar numărul lor este impresionant de mare. Astfel, este evident că cei care muncesc pentru ei nu o fac în mod legal. Munca nedeclarată se va încheia odată cu formarea unei baze juridice clare și transparente.”

Andrei Zbancă, dr., consultant agrobusiness UTM, expert al Asociației „Moldova Fruct”: „Ar fi bine să implementăm soluția a voucherelor pentru muncă, prin care este mult mai simplu de dus evidența, iar în baza unui cuantum să fie defalcate contribuțiile la fondul social și toate asigurările necesare. Propunem ca din acest cuantum să fie oferit un procent pentru organizația noastră, care va repartiza toate defalcările necesare. Astfel, vom legaliza nu doar companiile mari, care își permit servicii de contabilitate, dar și micii producători, cărora le vom facilita toate aceste procese de legalizare.”

Voucherele pentru munca legală sunt pe larg utilizate în țări cu angajări masive de zilieri, cum ar fi Polonia, Italia, Belgia, Țările de Jos, Ungaria și Lituania. Această soluție are scopul de a îmbunătăți și ajusta politicile în domeniul reglementării muncii prestate de zilieri în agricultură.

Voucherul reprezintă un formular cu regim special, care confirmă dreptul beneficiarului de a procura forță de muncă necalificată și a o plăti pentru un anumit număr de zile, cu achitarea unor taxe sociale.

Societatea civilă propune și alte soluții menite să încurajeze antreprenorii să treacă „pe alb”, dar și să informeze societatea despre riscurile și beneficiile muncii formale.

Ana Mihailov, Directoare de țară, Fundația „Friedrich-Ebert” Moldova: „Soluția pe termen lung credem că ar trebui să fie contractele individuale de muncă, care să repună în drepturi această categorie de cetățeni, pe picior de egalitate cu ceilalți angajați. O altă soluție este eficientizarea activității inspecției muncii pentru o consolidare instituțională, așa încât aceasta să poată identifica cazurile de evaziune fiscală în sectorul agricol și să asigure controlul respectării cerințelor de securitate și sănătate la locul de muncă. De asemenea, printre soluții se numără sancțiunile contravenționale, dar și o campanie de informare despre beneficiile muncii formale.”

Experții consideră că voucherele pentru muncă sunt o soluție tranzitorie, dar necesară pentru facilitarea readucerii zilierilor în mediul legal.

Kenichi Hirose, Specialist Superior în materie de Protecție Socială, Biroul din Budapesta, Organizația Internațională a Muncii: „Soluția ideală este ca toți muncitorii să fie angajați în mod oficial. În realitate este foarte dificil să-i asigurăm social, iar mulți dintre ei sunt remunerați la finalul zilei și nu e ușor să–i depistăm prin controale și inspecții. Susținem acest compromis al voucherelor drept o soluție practică și acceptabilă. Spun «compromis» nu în sensul negativ, ci în cel creativ, de a găsi o soluție viabilă. Este important că există o voință politică foarte puternică pentru a încerca ceva diferit și inovator, care să îmbunătățească situația actuală.”

Discuția integrală despre voucherele pentru muncă, dar și ale soluții pentru legalizarea muncii în agricultură, poate fi urmărită AICI.

Conferința internațională „Moldova trece pe alb: soluții pentru încurajarea tranziției spre munca legală” a fost organizată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în parteneriat cu Fundația Soros Moldova.

#vouchere #legalizare #munca #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți de fermieri din nordul și centrul Republicii Moldova au ajuns victimele uneia dintre cele mai elaborate scheme de insolvabilitate simulate din ultimii ani, având în centru gruparea de companii controlate, direct sau din umbră, de omul de afaceri Alexandr Tatarciuc, prezentat de agricultori drept „milionarul țepar din agricultură”.

Documentele examinate, declarațiile producătorilor și plângerile depuse la instituțiile statului conturează același mecanism: contracte fictive, cesiuni circulare, datorii inventate între companii afiliate și trecerea intenționată în insolvabilitate pentru a scăpa de achitarea obligațiilor către fermieri.

Potrivit datelor obținute de redacția BANI.MD și analizate, SRL Agrounire, companie prin care au fost operate cele mai multe tranzacții, a acumulat datorii uriașe în primele șase luni ale anului 2025, după care, în august, a depus cerere introductivă de insolvabilitate, în calitate de administrator fiind desemnat Dumitru Cucu, care la fel este implicat în diferite litigii legate de dosare de insolvabilitate. În paralel, Agrounire era controlată prin intermediul fondatorului unic SRL Agrika, iar în structura operațională apăreau repetat legături cu SRL Wetrade, companie renumită în piață ca distribuitor de inputuri agricole. În demersul depus de unii creditori la Serviciul Fiscal de Stat, se arată că, la momentul depunerii cererii de insolvabilitate, Agrounire declara datorii comerciale de peste 70 milioane lei, dar cifrele prezentate erau incorecte sau umflate artificial, ceea ce ridică suspiciuni de inducere în eroare a instanței.

Fermierii raportează pierderi masive. Doar Agrostoc are de recuperat 9,9 milioane de lei pentru floarea-soarelui livrată, iar Florplus Agro – 2,5 milioane lei, conform datelor confirmate public de companie. În aceeași situație, se află și alți fermieri care au livrat marfă către compania Agrounire.

În demersurile lor, creditorii atrag atenția asupra faptului că Agrounire și-a construit intenționat un volum uriaș de datorii fictive față de companii afiliate, în special față de SRL Wetrade, pentru a-și diminua artificial expunerea față de creditorii reali. Un exemplu ilustrativ este creanța Wetrade față de de Agrounire inclusă în lista creditorilor cu o sumă mai mare de 26 milioane lei, dar în instanță vine și se validează doar cu peste 200 mii lei. Anume această sumă de iure ar duce Agrounire în insolvabilitate, dar de fapt aceste datorii de peste 26 milioane lei nici nu există. Referitor la contractele de cesiune semnate între Agrounire și Wetrade, comunicăm că s-a depistat că Wetrade nu a primit acele peste 40 de milioane lei cesionate în decurs de 3 săptămâni pînă la depunerea cererii introductive, cele menționate confirmă că de fapt banii au fost transferați de la Agrounire la Wetrade cu mult timp înainte și pentru a astupa aceste găuri, s-au semnat în fugă aceste contracte de cesiune prin care s-au cesionat creanțe tot de la debitori insolvabili, care probabil nu se vor încasa niciodată, astfel prin această mișcare cu contractele de cesiune de peste 40 milioane lei, Agrounire a tranferat banii fermierilor către Wetrade.

Într-o declarație publică, deputata Ana Țurcan-Oboroc afirmă că „din 41 de milioane de lei datorii reale către fermieri, compania a încercat să scape printr-o simulare de insolvență, folosind creditori falși și contracte de cesiune inventate”. Deputata precizează că unele tranzacții interne, în special cele dintre Agrounire și Wetrade, sunt suspecte: deși se declarau datorii de 26 milioane de lei, în instanță Wetrade susține doar 200.000 lei, ceea ce indică un posibil caracter fictiv al creanțelor. În plus, există cesiuni semnate între companii afiliate în perioada în care Agrounire se pregătea deja să depună cererea de insolvabilitate – inclusiv un act de verificare a datoriilor între Agrounire și SESVANDERHAVE N.V./S.A., datat 18 august 2025, exact în perioada premergătoare procedurii.

Un alt set de documente relevă că Tatarciuc, prin compania Organic Land, a semnat în 2023 cesiuni de datorii în valoare de 3,7 milioane lei către Agrounire, deși debitorul cedat – CAP Plantserv Agro – era deja în insolvență, ceea ce ridică întrebări suplimentare asupra realității acestor creanțe. Fermierii susțin că astfel de operațiuni demonstrează caracterul intenționat al insolvabilității și tentativa de a dilua masa credală cu datorii false.

Deputatul Sergiu Stefanco afirmă că prin intermediul Agrounire, compania Wetrade „a deposedat mai mulți fermieri”, iar valoarea totală a pagubei depășesc zeci de milioane de lei. Acesta face apel la fermieri să nu mai elibereze marfa fără încasarea plății, în lipsa unor mecanisme legale de protecție a producătorilor agricoli.

Din documente reiese și o cronologie suspectă: notificarea către Serviciul Fiscal privind intenția de a declara insolvabilitatea a fost transmisă pe 12 august 2025, însă în zilele următoare, Agrounire a continuat să semneze contracte, să accepte cesiuni de datorii și să declare creanțe de zeci de milioane, consolidând artificial volumul obligațiilor. Plata taxei de stat pentru deschiderea procedurii a fost făcută tot pe 8 august, semn că decizia era planificată înainte de acumularea unor noi datorii.

Fermierii afectați acuză că schema este tipică: compania cumpără masiv marfă în sezonul agricol, acumulează datorii, direcționează activele către companii afiliate, umflă masa credală cu datorii fictive și apoi declară insolvabilitatea, lăsând producătorii fără nicio șansă reală de recuperare a banilor. Mulți dintre cei păgubiți afirmă că Tatarciuc a repetat această schemă prin mai multe firme. În cazul Agrounire, masa credală reală ar depăși 41 de milioane de lei – bani pe care fermierii îi consideră pierduți, în lipsa unei intervenții legislative.

În Parlament au început deja discuțiile despre modificarea legii insolvabilității, pentru a preveni astfel de fraude. Deputata Ana Țurcan-Oboroc afirmă că „este o crimă să sărăcești intenționat un fermier deja aflat în pragul falimentului”, anunțând elaborarea unor amendamente care să oprească schemele de insolvabilitate fictivă, să limiteze abuzurile administratorilor și să împiedice companiile afiliate să acapareze masa credală.

Până atunci, fermieri rămân fără bani, fără marfă – un nou episod dureros într-un sector agricol deja fragilizat de prețuri mici, costuri ridicate și lipsă de protecție juridică.

Holdingul Wetrade este controlat de Alexandr Tatarciuc (41,8%), fiul acestuia (8,1%), Mihail Vainer (45%) și Vladimir Chirilov (5%). În 2024, grupul a raportat un profit de 9,1 milioane lei la o cifră de afaceri de 278,6 milioane lei, profitul fiind cu 54% mai mic decât în anul precedent.

Redacția BANI.MD a adresat o serie de întrebări administrației companiei WE TRADE, controlată de omul de afaceri Alexandr Tatarciuc, privind relațiile comerciale și financiare cu SRL Agrounire, inclusiv diferențele dintre creanțele declarate și cele validate în instanță, contractele de cesiune semnate în perioada premergătoare declarării insolvabilității, precum și acuzațiile fermierilor și ale unor deputați referitoare la umflarea artificială a masei credale și direcționarea banilor proveniți din marfa agricolă livrată de producători.

Întrebările au fost expediate pe e-mail administrației WE TRADE, iar redacția va publica punctul de vedere al companiei imediat ce acesta va fi recepționat.

1.Cum explicați diferența majoră dintre creanța de peste 26 milioane de lei declarată inițial de Wetrade față de SRL Agrounire și suma de aproximativ 200.000 lei validată ulterior în instanță? Cine a calculat inițial această datorie și pe ce documente?

2.A primit efectiv Wetrade sumele de peste 40 de milioane de lei invocate în contractele de cesiune semnate cu Agrounire în perioada premergătoare declarării insolvabilității? Dacă da, când și prin ce instrumente financiare? Dacă nu, de ce aceste cesiuni au fost totuși semnate?

3.Care a fost rolul concret al Wetrade în relația comercială și financiară cu SRL Agrounire în anul 2025, inclusiv în contextul acumulării rapide a datoriilor și al pregătirii procedurii de insolvabilitate?

4.Ați cunoscut sau ați fost informați despre intenția Agrounire de a depune cerere de insolvabilitate în momentul semnării contractelor de cesiune și al acceptării creanțelor provenite de la debitori deja insolvabili?

5.De ce Wetrade a acceptat cesiuni de creanță provenite de la companii aflate deja în insolvență, care aveau șanse minime sau inexistente de recuperare a banilor?

6.Având în vedere structura de proprietate a grupului Wetrade și legătura directă cu Alexandr Tatarciuc, cum asigurați independența deciziilor comerciale și lipsa conflictelor de interese în relațiile cu firmele afiliate?

7.Ați inițiat sau intenționați să inițiați acțiuni interne sau externe de audit pentru a clarifica legalitatea tranzacțiilor cu Agrounire și impactul acestora asupra fermierilor afectați?