Cum ne îmbrăcăm la birou? cinci piese de sezon indispensabile pentru orice femeie

Persoanele care merg la birou au nevoie și de ținute potrivite. Este foarte greu să găsești cu ce să te îmbraci 5 zile pe săptămână și nu ai vrea să irosești prea mult timp pentru această activitate. Noi îți recomandăm să îți formezi o garderobă capsulă, cu piese simple și de bază care te vor ajuta să-ți alegi ținuta mai ușor. Iată care sunt cele cinci piese care nu ar trebui să lipsească din garderoba celor ce sunt adepți ai stilului business.

Trench/Palton

Trenciul este o piesă versatilă, o poți folosi atât în ținute business cât și casual. Alege o culoare neutră, cum ar fi bej, negru sau gri astfel încât să-l poţi asorta uşor cu restul pieselor din garderobă. Trench-ul poate fi purtat pimăvara cât și toamna. Același lucru se poate spune și despre un palton în culori de bază și de o calitate înaltă. Poate fi asortat ușor și arată foarte bine pe orice femeie. La moment sunt actuale trench-urile și paltoanele cu o lungime mai jos de genunchi.

2. Cămașă/bluză/pulover/top

În această categorie se include și o cămaşă albă clasică și foarte simplă care poate fi purtată cu fustă, pantaloni și chiar e potrivită pentru ținutele în straturi. În afară de camașă vei mai avea nevoie și de o bluză, un pulover şi un top subțire din in sau din bumbac, potrivite pentru sezonul cald. Aici, la fel ca și în celelalte cazuri ai nevoie de piese simple și cu un design minimalist. Accentele le poți adauga în accesorii.

3. Fustă

Dintr-o garderobă pentru stilul office nu ar trebui să lipsească fustele, optează pentru fustele midi sau creion și pentru cele de calitate înaltă. Alege fuste în culori de bază. Ele vor putea fi asortate perfect cu o cămașă, o bluză și chiar cu un pulover.

4. O rochie

Rochia este o piesă indispensabilă din garderoba oricărei femei, chiar și în cazul stilului office. Rochia, dacă este aleasă corect poate fi purtată atât la întâlnire de afaceri cât și în zilele obișnuite.

5. Pantaloni

Poți opta pentru două perechi de pantaloni de înaltă calitate: o culoare mai deschisă și una mai închisă. Va fi foarte ușor să îi asortezi cu celelate piese vestimentare și sunt potriviți atât pentru sezonul cald cât și pentru cel rece.

#office stil #haine #birou

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.