Cum Rusia își ține în aer flota de avioane occidentale în ciuda sancțiunilor vestice

În ciuda sancțiunilor occidentale menite să împiedice transportatorii ruși să achiziționeze piese pentru avioanele lor Airbus și Boeing, Ural Airlines a importat peste 20 de dispozitive fabricate în SUA de când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, arată datele vamale, notează Reuters.

În total, piese de aeronave în valoare de cel puțin 1,2 miliarde de dolari au ajuns către companiile aeriene ruse din luna mai a anului trecut – când au fost în vigoare majoritatea restricțiilor comerciale din SUA și Europa și interdicțiile de export asupra Ucrainei – până la sfârșitul lunii iunie a acestui an, o analiză Reuters a vămilor. înregistrările arată.

Echipamentele au variat de la articole esențiale necesare pentru menținerea navigabilității unui avion cu reacție – cum ar fi dispozitivele Northrop Grumman, supapele de presiune din cabină, afișajele din carlingă și trenul de aterizare – până la piese de schimb mai banale, cum ar fi aparatele de cafea, telefoanele pentru însoțitoare de bord și scaunele de toaletă.

Registrele vamale au arătat că piesele au ajuns în Rusia prin intermediari în țări precum Tadjikistan, Emiratele Arabe Unite (EAU), Turcia, China și Kârgâzstan – dintre care niciuna nu a aprobat sancțiuni occidentale împotriva Rusiei.

Suma de 1,2 miliarde de dolari subestimează valoarea totală a pieselor de avioane importate în perioada analizată de Reuters, deoarece include doar transporturile destinate direct companiilor aeriene ruse sau unităților de întreținere ale acestora – și nu piesele de avioane expediate către alte companii din Rusia.

Oleg Panteleev, șeful think-tank-ului de aviație AviaPort de la Moscova, a declarat că, companiile aeriene ruse au „rezolvat problema” operațiunii sub sancțiunile occidentale.

„La început a fost un șoc, nimeni nu a știut ce să facă”, a declarat el pentru Reuters. „După două-trei luni au fost găsite noi canale de aprovizionare și, după șase sau nouă luni, au apărut destul de multe alternative, care au permis reducerea prețurilor și a timpilor de livrare”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avioane #occident #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie