Cum Rusia își ține în aer flota de avioane occidentale în ciuda sancțiunilor vestice

În ciuda sancțiunilor occidentale menite să împiedice transportatorii ruși să achiziționeze piese pentru avioanele lor Airbus și Boeing, Ural Airlines a importat peste 20 de dispozitive fabricate în SUA de când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, arată datele vamale, notează Reuters.

În total, piese de aeronave în valoare de cel puțin 1,2 miliarde de dolari au ajuns către companiile aeriene ruse din luna mai a anului trecut – când au fost în vigoare majoritatea restricțiilor comerciale din SUA și Europa și interdicțiile de export asupra Ucrainei – până la sfârșitul lunii iunie a acestui an, o analiză Reuters a vămilor. înregistrările arată.

Echipamentele au variat de la articole esențiale necesare pentru menținerea navigabilității unui avion cu reacție – cum ar fi dispozitivele Northrop Grumman, supapele de presiune din cabină, afișajele din carlingă și trenul de aterizare – până la piese de schimb mai banale, cum ar fi aparatele de cafea, telefoanele pentru însoțitoare de bord și scaunele de toaletă.

Registrele vamale au arătat că piesele au ajuns în Rusia prin intermediari în țări precum Tadjikistan, Emiratele Arabe Unite (EAU), Turcia, China și Kârgâzstan – dintre care niciuna nu a aprobat sancțiuni occidentale împotriva Rusiei.

Suma de 1,2 miliarde de dolari subestimează valoarea totală a pieselor de avioane importate în perioada analizată de Reuters, deoarece include doar transporturile destinate direct companiilor aeriene ruse sau unităților de întreținere ale acestora – și nu piesele de avioane expediate către alte companii din Rusia.

Oleg Panteleev, șeful think-tank-ului de aviație AviaPort de la Moscova, a declarat că, companiile aeriene ruse au „rezolvat problema” operațiunii sub sancțiunile occidentale.

„La început a fost un șoc, nimeni nu a știut ce să facă”, a declarat el pentru Reuters. „După două-trei luni au fost găsite noi canale de aprovizionare și, după șase sau nouă luni, au apărut destul de multe alternative, care au permis reducerea prețurilor și a timpilor de livrare”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avioane #occident #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.