Doi oligarhi ruși, apropiați de Putin, au reușit să scape de sancțiunile UE

Curtea Uniunii Europene a admis cererea oamenilor de afaceri ruși și a acționarilor grupului Alfa Bank, Piotr Aven și Mihail Fridman de a-i exclude de pe lista sancțiunilor. După începerea războiului, aceștia au părăsit Rusia, dar au intrat în continuare sub sancțiunile UE și Marii Britanii, iar în 2023 au fost incluși și pe lista sancțiunilor SUA.

Friedman a spus că este „mulțumit” de decizia instanței UE. „Suntem mulțumiți de această decizie”, a declarat omul de afaceri pentru RBC.

Aven și Fridman au intrat sub sancțiunile UE pe 28 februarie 2022. Autoritățile UE au justificat această decizie prin faptul că Fridman și Aven au legături în cercurile puterii rusești.

În mai 2022, atât Aven, cât și Fridman au făcut apel la sancțiuni în instanță.

După impunerea sancțiunilor, Fridman și Aven au părăsit consiliul de administrație al Alfa Bank. Aceștia au denunțat public sancțiunile ca fiind inechitabile și s-au plâns de constrângerile financiare pe care le implicau. În special, Aven a spus că nu știe dacă acum ar putea angaja o curățenie, iar Friedman a spus că nu știe cum să plătească pentru serviciile ei. În martie 2022, Regatul Unit a impus și sancțiuni împotriva oamenilor de afaceri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#miliardari #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Facebook s-a schimbat semnificativ față de acum două decenii și a devenit unul dintre giganții tech care a schimbat lumea și fără de care majoritatea oamenilor nu își pot imagina viața. Ce am învățat însă în acest timp și către ce ne îndreptăm, se întreabă site-ul de analize economice și sociale Panorama.

Pe 4 februarie 2004, Mark Zuckerberg, atunci în vârstă de 19 ani, a lansat TheFacebook.com, o versiunea digitală a catalogului studenților de la Harvard. Dosarul virtual cu nume și poze avea însă câteva avantaje: studenții puteau împărtăși la ce cursuri mergeau și dacă erau singuri sau într-o relație. Mai mult, puteau să-și trimită mesaje unul altuia.

Facebook a prins rapid în toată lumea, pentru că promitea o modalitate simplă de a rămâne conectat cu prietenii, „nu cu băncile, cu brandurile sau cu parlamentul. Oamenii aveau nevoie de asta, nu avuseseră până atunci un instrument digital prin care să-și regăsească foștii colegi de liceu sau un loc virtual, în care să vadă bebelușul unor cunoștințe”, spune ea.

Rețeaua socială devenise un soi de piață publică în care lumea putea să își exprime ideile, sentimentele, opiniile despre cele mai importante evenimente din țară. Iar asta a atras oamenii care simțeau nevoia unui spațiu în care să se poată exprima liber, în scris sau în imagini.

În 2007, Facebook avea deja 50 de milioane de utilizatori. Anul următor numărul lor s-a dublat. Creșterea semnificativă a fost cauzată în parte și de adăugarea unor funcții noi care au devenit foarte populare.

În 2008, Facebook a introdus chat-ul privat, wall-ul de pe profilul fiecărui utilizator și prima aplicație pentru iPhone. A fost și primul an în care fondatorul Mark Zuckerberg a apărut în lista miliardarilor făcută de Forbes, cu o avere de 1,5 miliarde de dolari, la doar 23 de ani. Anul următor, Facebook a continuat să inoveze și a creat butonul „like”, un feature care a fost ulterior copiat de toate rețelele sociale.

În 2012, când rețeaua a ajuns la un miliard de utilizatori, s-a listat la bursă. Valora 104 miliarde de dolari.

3.1 miliarde de utilizatori avea Facebook în ianuarie 2024, conform datelor Statista

911 miliarde de dolari valorează Facebook în prezent, conform datelor AOL