Cum se poate face un acord de pace între Putin și Zelesnki: Diferendul teritorial, două soluții pentru Rusia și Ucraina

Războiul brutal al Rusiei lui Putin în Ucraina continuă fără încetare. Balansul acțiunilor militare alternează cu interesul pentru negocierile de pace, dar nu se întrezărește încă un sfârșit clar. Cu toate astea, există posibilitatea începerii unor negocieri de pace și încheierii unui acord între cele două țări aflate în conflict.

Diplomatul american Patrick Pickering, fost ambasador al SUA la ONU explică cum se poate face un acord de pace între Putin și Zelenski, care sunt etapele și ce soluții ar putea exista, într-o analiză din Foreign Affairs.

Toate părțile implicate în conflict au spus clar că consideră că este prea devreme pentru diplomație. Dar, la un moment dat, va veni momentul negocierilor și este esențial ca Statele Unite să planifice cu atenție ziua respectivă.

Nerespectarea acestui lucru va condamna Washingtonul la o abordare grăbită și prost gândită pentru a pune capăt războiului – o greșeală pe care Statele Unite au făcut-o în fiecare conflict grav în care s-au implicat din 1945. Niciun război nu se termină fără consecințe politice.

Încheierea unui război are loc în trei faze: pregătiri anterioare, negocieri premergătoare și negocierile în sine. Prima fază implică soluționarea diferențelor interne de opinie și deschiderea comunicării între părți: fiecare parte își rezolvă propriile dezacorduri și revizuiește pozițiile și atitudinile celorlalte părți pentru a determina prioritățile și strategia.

A doua fază implică stabilirea bazelor negocierilor oficiale, inclusiv prin stabilirea locului și când vor avea loc și cu cine va participa. Iar a treia implică discuțiile directe pe care majoritatea oamenilor le asociază cu diplomația.

Fiecare fază a păcii implică alegeri. Niciun proces nu este un șablon pentru alții. Deciziile duc la bifurcări în drum, care deschid unele posibilități și le închid pe altele. Circumstanțele politice, influența și realitățile militare în schimbare, toate influențează pregătirile.

Cea mai dificilă parte o reprezintă negocierile directe la masă

Președintele rus Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski rămân profund angajați în câștigarea războiului. Au început să apară mici deschideri pentru negocieri, mai ales datorită perspectivelor militare în scădere ale Rusiei.
Acestea pot fi deschideri reale care reflectă o mai mare disponibilitate de a vorbi, sau pot fi unele false create de doi adversari care încă încearcă să se depășească unul pe celălalt. Cele două părți cooperează în prezent în domenii foarte limitate: transportul cerealelor, schimbul de prizonieri și alinierea informală (și poate întâmplător) a acțiunilor lor pentru a evita catastrofa la centralele nucleare.

Dar cel puțin deocamdată, obiectivele fiecărei părți încă depășesc cu mult ceea ce cealaltă pare gata să recunoască: pentru Rusia, controlul întregii Ucraine, iar pentru Ucraina, întoarcerea întregului său teritoriu.

Rezolvarea diferențelor interne poate fi lentă și dificilă, dar începerea acestui proces poate semnala că negocierile pot deveni posibile chiar și atunci când diferențele dintre părți par insurmontabile. În acest moment, Statele Unite se află în stadiile incipiente ale pregătirii. Nu este încă clar când vor fi posibile progrese către următoarea fază de pace — pre-negocieri.
Pe măsură ce Washingtonul și celelalte părți relevante stabilesc poziții mai unificate, pre-negocierile menite să aducă Rusia și Ucraina în discuții directe pot primi mai multă atenție. Sarcina va fi de a convinge ambele părți că diplomația le poate sprijini și chiar promova interesele.
Odată ce părțile convin asupra unui proces pentru negocieri directe, atunci începe partea grea. Confidențialitatea este de obicei recomandabilă pentru discuțiile față în față, dar este dificil de realizat.
Ads
Două soluții posibile pentru diferendul teritorial dintre Rusia și Ucraina
Pacea dintre Rusia și Ucraina ar trebui, desigur, să fie scopul principal al unor astfel de discuții. Cele mai provocatoare dintre toate – și, ca rezultat, probabil să fie rezolvate ultimul – vor fi problemele teritoriale.

Acestea vor fi influențate de realitățile militare și de alte surse de pârghie. Niciuna dintre părți nu a făcut suficient progres pe câmpul de luptă pentru a-și îndeplini toate revendicările teritoriale: toată Ucraina pentru Moscova și granițele Ucrainei de la independența din 1991 pentru Kiev.

Cea mai sigură și corectă modalitate de a soluționa disputele teritoriale este să întrebi oamenii din regiune ce vor. Referendumul nu este întotdeauna perfect. Dar tratate cu grijă de către Națiunile Unite, acestea pot fi cea mai bună abordare pentru facilitarea autodeterminării.

O primă opțiune ar fi să pună toate zonele ocupate ale Ucrainei sub o tutelă ONU și să solicite ambelor armate să se retragă pentru o perioadă de trei până la cinci ani, după care cetățenii ucraineni ar vota separat în Donbas și Crimeea dacă vor să facă parte din Rusia, parte a Ucrainei sau o regiune autonomă a oricărei țări.

O altă soluție ar fi acceptarea temporară a granițelor Ucrainei din 23 februarie 2022 ca o linie de control care separă forțele militare și granițele din 1991 ca graniță oficială între Rusia și Ucraina, până când ar putea avea loc un referendum condus de ONU pentru a determina statutul a tot ceea ce este între acele două granițe. Atât Donbasul, cât și Crimeea ar organiza apoi referendumuri populare pentru a stabili afilierea lor precisă cu Rusia sau Ucraina în termen de cinci până la șapte ani.

Rusia și Ucraina nu sunt încă pregătite pentru discuții directe. Dar cu grijă și confidențialitate, liderii Statelor Unite și alți terți importanți ar trebui să-și accelereze pregătirile anterioare și să înceapă negocierile prealabile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piețele agricole internaționale dau semnale tot mai clare de alarmă, pe fondul blocării exporturilor de cereale din regiunea Mării Negre și al escaladării conflictelor care afectează rutele comerciale globale. Prețul grâului a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, după o creștere de aproximativ 45% în ultimele 12 luni și de 10% doar în ultima lună. Porumbul a urcat, la rândul său, la maximul ultimilor trei ani, cu un avans de 14% într-o singură lună.

Evoluția reaprinde temerile privind o nouă criză alimentară globală, cu efecte severe în special asupra țărilor cu venituri mici și a statelor dependente de importurile de cereale. În economiile dezvoltate, principalul risc este reapariția presiunilor inflaționiste asupra alimentelor de bază.

Situația amintește de începutul războiului din Ucraina, când blocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră a provocat o explozie a prețurilor la cereale. Atunci, după luni de negocieri, Rusia a acceptat în iulie 2022 un acord mediat de ONU care a permis reluarea exporturilor ucrainene.

După retragerea Moscovei din acord, Ucraina a reușit să creeze o rută alternativă de transport prin apele teritoriale ale României și Bulgariei. Potrivit Iuliei Sirko, vicepreședinta Comisiei pentru Transport din Parlamentul ucrainean, aproximativ 8.000 de nave au transportat în ultimii doi ani și jumătate circa 200 de milioane de tone de produse ucrainene către aproximativ 50 de state.

Această perioadă pare însă să se fi încheiat. De aproximativ 35 de zile, niciun transport de cereale nu ar mai fi reușit să plece din porturile ucrainene de la Marea Neagră, potrivit estimărilor citate.

Atacurile asupra infrastructurii portuare s-au intensificat puternic. Numai în ultima lună, Rusia ar fi lansat zeci de rachete asupra porturilor din regiunea Odesa, asupra navelor și infrastructurii destinate exporturilor.

În iulie, atacurile asupra rutei cerealelor ar fi fost de opt ori mai numeroase decât în întreg anul 2025. După scufundarea, la 19 iulie, a unei nave cu echipaj internațional, companiile maritime și asigurătorii au început să evite ruta Mării Negre.

Efectele sunt similare cu cele din 2022: diminuarea exporturilor și creșterea rapidă a prețurilor, chiar dacă acestea nu au revenit încă la nivelurile extreme înregistrate imediat după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei.

Problemele nu afectează doar exporturile ucrainene. Terminalele rusești de cereale din Marea Azov și Marea Neagră au fost, la rândul lor, afectate de atacurile ucrainene.

Un atac cu drone asupra Novorossiiskului, la 12 august, ar fi paralizat o parte importantă a infrastructurii prin care trece o mare parte din exporturile agricole rusești. Reacția piețelor a fost rapidă, iar analiștii avertizează că scumpirile ar putea continua dacă escaladarea militară se prelungește.

Miza este una globală. Rusia este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar Ucraina se află, de asemenea, printre principalii furnizori. Împreună, cele două state acoperă o parte importantă din cererea mondială, în special pentru țările din Africa de Nord și Orientul Mijlociu.

Presiunile asupra prețurilor sunt amplificate și de scumpirea motorinei și a îngrășămintelor, pe fondul problemelor de transport prin Strâmtoarea Ormuz. Costurile mai mari pentru energie și fertilizanți riscă să afecteze inclusiv producția agricolă din alte regiuni ale lumii.

În paralel, unele exporturi energetice rusești continuă să tranziteze Marea Neagră și Bosforul. Datele satelitare analizate de Institutul pentru Studii Strategice ale Mării Negre indică tranzitul a zeci de milioane de barili de petrol și produse petroliere rusești în primele 20 de zile din august.