TikTok l-a făcut milionar la 19 ani. Câți bani a „spart” de ziua lui

Danya Milokhin, un cunoscut tiktoker din Rusia a cheltuit 1 milion de ruble ( aproximativ 11.993 de euro) pentru a sărbători cea de-a 20-a aniversare. Tiktoker-ul a organizat o petrecere grandioasă la un club din Moscova. Printre invitați s-au numărat Klava Koka, Olga Buzova, Nikolay Baskov, Nastya Ivleeva, Andrey Malahov și alții.

Danya Milohin s-a născut în orașul Orenburg. Acesta este un tiktoker, artist rap, muzician și vlogger rus. În 2020, Forbes l-a plasat pe Milohin pe locul 6 în lista celor mai bine plătiți tiktokeri.

Cu doar doi ani în urmă, vindea baloane, se droga și fura mâncare. Dar acum, el stă în aceeași cameră cu multimilionari și discută unde să investească bani.

Milokhin este unul dintre cei mai populari bloggeri TikTok din Rusia; are deja 12,9 milioane de urmăritori. Potrivit Forbes, el câștigă 2 milioane de ruble pe lună (aproximativ 28.000 de dolari). În 2020, a câștigat premiul GQ „Descoperirea anului”. El postează videoclipuri cu dansuri, cântece, glume și provocări. Cu cât mai șocant, cu atât mai bine.

Nu cu mult timp în urmă, Milokhin însuși nu și-a putut imagina o asemenea popularitate. În urmă cu doi ani, lucra ca ospătar în Anapa, în sudul Rusiei, fura „pentru distracție” și își cheltuia toți banii pe droguri.

Între trei și 13 ani, Danya Milokhin a trăit într-un orfelinat din Orenburg, împreună cu fratele său Ilya. Mama lor îi adusese acolo după ce a divorțat de soțul ei din cauza dependenței lui de alcool și a decis că nu va putea crește singură doi copii. Lui Danya nu-i place să-și amintească acei 10 ani din viața lui. Amintirile dureroase includ bătăi și interzicerea de a mânca în afara orelor de masă.

Antreprenorii Dmitri și Yelena Tyulenev au luat custodia fraților Milokhin. Aveau deja cinci copii ai lor. Cei doi frați s-au mutat în casa lor de lângă Orenburg și, un an mai târziu, familia s-a mutat la Anapa, mai aproape de mare. Dar lucrurile nu au fost ușoare. Danya a fost un adolescent dificil: a refuzat să meargă la școală, a început să bea și să fumeze și nu venea întotdeauna acasă noaptea. Tyulenevii au primit adesea vizite de la poliție. Principala cauză a conflictelor a fost că Danya nu a vrut să studieze.

„Nu am vrut să fac nimic în afară de a face bani online. Nu m-au lăsat. Și nu am vrut să studiez, nu a funcționat.” Danya spune că, printr-un compromis, a intrat într-o facultate tehnică pentru a se pregăti ca mecanic auto și s-a mutat din casa familiei într-o reședință. Departe de parintii adoptivi, a inceput să fure din supermarketuri batoane de ciocolata, guma de mestecat si alte gustari si cand a fost prins, a mintit ca nu are ce manca. Părinții săi adoptivi i-au trimis carne și cereale, dar Danya era prea lene să gătească.

La 16 ani, a început să consume droguri și să spună tuturor că într-o zi va deveni blogger. Și-a creat un cont pe VKontakte și a început să posteze totul: o fotografie dintr-un supermarket unde stă într-un cărucior încărcat cu tăiței instant, sau un selfie cu torsul gol. Și-a făcut tatuaje și și-a vopsit părul blond, căutând să atragă adepți cu aspectul său. Până la vârsta de 17 ani, a strâns 2.000 de abonați și și-a deschis un cont de Instagram.

În vara anului 2019, Dmitri Tyulenev a aranjat ca el să obțină primul loc de muncă serios, ca ospătar într-o cafenea, dar, două luni mai târziu, Danya a fost concediat în mod deliberat. Voia să petreacă mai mult timp cu prietenii lui. Atunci și-a creat un cont TikTok, postând acolo „tot ce i-a venit în minte”. Videoclipurile sale au fost un succes în rândul spectatorilor: s-a strâmbat la cameră, a căutat pe alți bloggeri TikTok și melodii sincronizate pe buze.

„Tatăl meu adoptiv mi-a spus un mic secret: gândurile sunt materiale. am crezut. Așa că, în fiecare seară, scriam pe o hârtie: sunt cel mai popular băiat din lume, sunt cel mai frumos, oameni ca mine, am mulți prieteni”, spune Danya.

Visul lui era să se mute la Moscova. De îndată ce a ajuns la majoritate, a primit cele 200.000 de ruble (aproximativ 2.800 USD) de la statul la care au dreptul orfanii, a cheltuit banii pe un telefon nou și un bilet la Moscova și a rupt toate legăturile cu familia sa, inclusiv cu a lui. fratele Ilya.

Până în decembrie 2019, avea deja 700.000 de urmăritori pe TikTok și 150.000 pe Instagram. Popularitatea sa a fost stimulată și mai mult de un interviu video sincer, în care a vorbit despre copilăria sa tulbure și care a fost vizionat de peste 6 milioane de ori, precum și de cochetul său cu tema bisexualității (Danya spune că este heterosexual, dar imaginea a avea presupuse relații cu alți bărbați atrage o atenție suplimentară asupra lui). „Sunt îndrăgostit de tine”, îi scriu adolescenții, atât fete, cât și băieți, în comentarii.

Apoi, Milokhin a primit o invitație de la Yaroslav Andreyev, fondatorul agenției de publicitate WildJam, care este specializată în lucrul cu bloggerii. El a fost invitat să se alăture primului colectiv de creatori de conținut TikTok din Rusia, Dream House, un echivalent al proiectului Hype House din SUA. În ea trăiesc împreună mai multe influențe TikTok, conținut de film pentru propriile conturi și pentru contul „casa”, ceea ce le sporește cifrele de audiență. Danya, împreună cu un alt partener, s-au ocupat de selectarea rezidenților pentru casă și de crearea conținutului. La început, a recunoscut Andreev, se aștepta ca proiectul să fie cu pierderi timp de un an, dar a început să genereze profit în șase luni.

În 2020, în timpul blocării de două luni din Rusia, lui Milokhin i-a venit ideea de a înregistra o piesă plină de umor intitulată: „Sunt acasă”. Rândurile sale: „Ghici unde sunt? Sunt acasă” s-a referit la regimul de autoizolare impus din cauza pandemiei de coronavirus. Piesa a fost scrisă într-o zi și un scurt fragment din ea a devenit viral, deoarece utilizatorii au ajuns să înregistreze 1,3 milioane de videoclipuri TikTok cu ea. Milokhin a făcut următorul pas și a lansat un videoclip al piesei, care are în prezent peste 28 de milioane de vizualizări pe YouTube.

Până atunci, spune Milokhin, deja renunțase la droguri: „Am avut o supradoză. După aceea, nu am putut să dorm normal, sunetul „mmm” a continuat să cânte în capul meu tot timpul. L-am pierdut complet. M-a speriat.

„Îți dai seama că, având în vedere reputația ta de dependent de droguri, mărcile mari nu te vor atinge”, a fost întrebat în același interviu pe canalul Pushka. „Și ce dacă? Dacă unii nu vor să mă atingă, alții o vor face”, a răspuns el și s-a dovedit curând că are dreptate. După succesul videoclipului său muzical, a fost abordat de marii agenți de publicitate, printre care PepsiCo, Honor, Huawei și alte mărci importante. El a devenit, de asemenea, una dintre fețele lui Sber.

Milokhin crede și el că având în spate un public de mai multe milioane, se poate încadra în orice context și orice afacere. Acum își dezvoltă o carieră muzicală, spunând în același timp deschis că pentru a deveni cântăreț, nu trebuie să fii capabil să cânți. „Pentru ce? Vreau să cânt, dar mi-e prea lene să petrec timpul învățând cum să o fac. Cu Auto-Tune, puteți modifica orice.”

El se descrie astfel: „Nu sunt un profesionist în nimic – în afară de caracter. Am un caracter profesionist.” Recent, Milokhin, la vârsta de 19 ani, a cumpărat un Maybach cu 10 milioane de ruble (aproximativ 137.000 USD) și a lansat 21 de piese – solo și colaborări cu interpreți și bloggeri celebri hip-hop.

#TikTok #milionar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cândva ramura de producere a tutunului era una din ramurile de bază a economiei în Republica Moldova. În perioada sovietică (dacă luăm drept referinţă anii 1983-1985) în Moldova se cultiva tutun pe aproximativ 77 mii hectare, transmite curentul.md.

Ulterior, producerea de tutun s-a redus, dar, totuşi, aceasta avea o pondere economică importantă. În primii ani de independenta în Moldova se cultiva tutun pe 32 mii hectare. Scăderi au continuat să fie înregistrate constant, astfel că în anul 2023 au fost recoltate sub 200 ha, ceea ce e de 385 ori mai puţin faţă de anul 1985.

Apropo, în 1975 ponderea producerii de tutun în PIB era de 22,9%, iar acum aceasta este aproape nulă. Adică, aproape o pătrime din PIB l-am pierdut ca şi suflat de vânt. Relevante sunt datele pe acest domeniu şi din punct de vedere al locurilor de muncă. Astfel, în perioada sovietică implicarea forţei de muncă în producerea tutunului era de 24,3% din totalul persoanelor angajate în câmpul muncii. Per hectar de tutun se utiliza 2372 ore/om (1,5-2 oameni). Aceeaşi implicare a forţei de muncă s-a păstrat şi în primii ani de independenta. Acest indicator s-a redus continuu şi în 2023 a ajuns la doar aproximativ 200 de oameni implicaţi în recoltarea tutunului.

În primii ani de independenţă, ponderea acesteia în economia naţională s-a redus treptat. În special, acest lucru s-a resimţit în ultimii circa 15 ani, când tot ce ţinea de producerea tutunului în Moldova a fost „demonizat”, iar tot ce mai reprezenta valoare economică – distrus. În rezultat, consumul de produse din tutun în Moldova nu s-a redus (aşa cum anunţau cei ce luptau cu respectiva ramură), după cum nu s-au observat careva schimbări esenţiale nici în ceea ce ţine de promovarea modului de viaţă sănătos (o altă miză a celor ce promovau ideea renunţării la ramura de producere a tutunului). Unicul rezultat real a fost că Republica Moldova a pierdut o ramură economică importantă şi a devenit o piaţă de desfacere pentru produse străine, pentru care consumatorii locali plătesc cu mult mai scump.

Motivul de bază pentru acest declin major a fost faptul că în ţările care reprezentau pieţele noastre de desfacere, majoritatea companiilor naţionale au fost achiziţionate de către companiile multinaţionale, care au venit la pachet cu furnizorii lor de materie primă. Astfel, producătorii din Republica Moldova s-au văzut în imposibilitatea de a mai exporta pe pieţele tradiţionale. O lovitură importantă ramurii i-a fost aplicată şi în anii 2000, după introducerea embargoului rusesc la importul materiei prime de tutun din Republica Moldova, Federaţia Rusă fiind principala piaţă de desfacere. De asemenea, un rol important l-a jucat şi lovitura aplicată de factorul decizional local. E vorba de introducerea în Legea privind controlul tutunului a unui punct special, care interzice orice formă de subvenţionare sau ajutor din partea statului pentru ramura producerii de tutun. Şi, desigur, nu pot fi trecute cu vederea interesele marilor corporaţii internaţionale. Interesul de bază al acestora este ca în majoritatea ţărilor din lume, să nu existe producţie autohtonă de ţigări şi să nu fie recoltat tutun. Companiile transnaţionale au interes să folosească ţări ca Moldova doar ca piaţă de desfacere, fără concurenţă. De exemplu, faptul că se recolta tutun în Moldova şi se fabricau ţigări, era un impediment serios pentru companiile transnaţionale, pentru că aici preţul era mult mai mic, dat fiind prezenţa materiei prime mult mai accesibile. Iar prin ce organizaţii internaţionale îşi promovează interesele companiile transnaţionale, nu cred că este un secret pentru nimeni. Acestea periodic ies la rampă, ceea ce permite de făcut concluzii despre interesele reale pe care le au.

În baza discuţiilor cu unii specialişti în domeniu (care au solicitat să le fie asigurat anonimatul), am încercat să înţelegem ce ar avea de câştigat statul dacă Moldova ar deveni din nou un producător important de tutun, câte locuri de muncă estimativ ar apărea şi care ar fi contribuţia estimativă a ramurii producerii tutunului în Produsul Intern Brut. Astfel, dacă e să se revină la cultivarea tutunului pe măcar circa 20 mii hectare, s-ar asigura aproximativ 30 000 locuri de muncă (oameni direct implicaţi în procesul de recoltare a tutunului) şi încă aproximativ 10 000 de angajaţi în domeniile adiacente industriei tutunului. Tutunul recoltat pe 20 mii hectare ar contribui la formarea PIB cu 1,05% (indicii de referinţă 2023).

Ce ar trebui să facă statul pentru aceasta? În primul rând trebuie să fie abrogate punctul 2, art 3. din Legea privind controlul tutunului, prin care este interzisă subvenţionarea directă şi indirectă, acordarea de alocaţii din fondurile publice sau stimularea de către stat în alt mod a activităţilor legate de cultivarea şi prelucrarea tutunului.

Suplimentar trebuie stimulate şi subvenţionate investiţiile în infrastructură (sere, căsuţe de uscare, camere de uscare, spaţiii de depozitare) şi tehnică agricolă. Ulterior, ar trebui să fie aplicată cel puţin forma de subvenţionare care se aplică în România (subvenţionarea per hectar recoltat). Alternativ poate fi subvenţionat fiecare kilogram de tutun recoltat şi suplimentar fiecare kg de tutun exportat. Investiţiile din partea statului trebuie să fie direct proporţionale cu dinamica de creştere a ramurii şi a cantităţilor de tutun recoltate. La această etapă, desigur nu vorbim dacă are sau nu factorul decizional suficientă voinţă de a întreprinde astfel de acţiuni. Acum, este important ca să existe măcar o viziune oarecare, o minimă conştientizare a ceea ce a fost, ce este şi ce poate fi ramura de producere a tutunului în Moldova.

Având această constatare tristă, și contextul în care agricultura tării suferă ani la rând din cauza secetei și războiului din regiune, cred că se impune o evaluare a ceea ce s-a întâmplat în ultimele decenii cu ramura tutunului, dar şi unele concluzii, care ar putea să le fie interesante celor ce iau decizii, dacă, într-adevăr, aşa cum spun, le pasă de de relansarea economiei, tranziția la agricultură performantă și utilizarea rațională a terenurilor arabile prin cultivarea culturilor cu rentabilitate ridicată.

Nicolae Cebotari

#crestere #PIB #Moldova