Cum vrea Grosu să ademenească businessmenii români și nemți să treacă Prutul

Aflat la București, președintele Parlamentului, Igor Grosu a invitat investitorii români și germani să vină în Republica Moldova să investească. Avem nevoie de mult mai multe investiții, care să aducă expertiză, să deschidă locuri de muncă, să genereze profit și salarii bune.

În context, vreau să remarc activitatea economică a celor aproape 2000 de întreprinderi românești și germane în Republica Moldova, dar și piețele de desfacere ale acestor două țări, care sunt absolut cruciale pentru prosperitatea țării noastre. Comerțul exterior al Republicii Moldova cu România și Germania a însumat peste 3 miliarde USD în primele 11 luni ale anului 2022.

„Știu, decizia de a investi într-o țară nouă este una pragmatică. Investitorii au nevoie de siguranță, dar au și mai mare nevoie de reguli clare de joc, transparență și previzibilitate în țara gazdă. Dar noi, zi după zi facem pași rapizi pentru a recupera timpul pierdut timp de decenii, pentru a accelera acele reforme de care au nevoie atât investitorii străini, cât și companiile locale. Oamenii de afaceri nu au timp de pierdut. Nici noi nu avem timp de pierdut”, spune Grosu.

Potrivit lui, Republica Moldova este în plin avânt de digitalizare a serviciilor pentru antreprenori. Facem asta nu pentru că ar fi cumva în vogă, ci pentru că anume asta oferă claritate și rapiditate, reduce birocrația și riscul corupției.

„Deja am digitalizat principalele servicii pe care le solicită antreprenorii. În sfârșit, în Republica Moldova poți să îți deschizi online o afacere sau să o reorganizezi. Știu, asta e demult o normalitate în alte țări. Însă noi vrem să recuperăm timpul pierdut și oferim condiții europene de lucru investitorilor”, a mai spus președintele Parlamentului.

Grosu a spus că Republica Moldova a înregistrat progrese și în ceea ce privește accesul la finanțare. Am votat în Parlament o nouă politică fiscală prin care nu vom impozita venitul ÎMM-urilor decât atunci când acesta va fi distribuit ca și dividende. Pentru companiile mari am introdus conceptul de amortizare accelerată. Aceste două măsuri au un obiectiv comun – să atragă noi investiții și să accelereze investițiile companiilor prezente.

În ceea ce privește capitalul uman, mai spune președintele Parlamentului, am lansat vara trecută reforma universităților, prin care vom consolida mai multe universități și instituții de cercetare din țară. Vom investi zeci de milioane de euro doar în următorii doi ani în îmbunătățirea condițiilor de studii și creșterea salariilor personalului din universități.

Tot la nivel de capital uman, a intrat în vigoare reforma ajutorului social, prin care stimulăm persoanele apte de muncă, care profită de ajutoarele sociale, să se angajeze în câmpul muncii. Cunoaștem foarte bine necesitatea enormă de forță de muncă pentru fabricile și uzinele din țara noastră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grosu #business #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.