Cum vrea Grosu să ademenească businessmenii români și nemți să treacă Prutul

Aflat la București, președintele Parlamentului, Igor Grosu a invitat investitorii români și germani să vină în Republica Moldova să investească. Avem nevoie de mult mai multe investiții, care să aducă expertiză, să deschidă locuri de muncă, să genereze profit și salarii bune.

În context, vreau să remarc activitatea economică a celor aproape 2000 de întreprinderi românești și germane în Republica Moldova, dar și piețele de desfacere ale acestor două țări, care sunt absolut cruciale pentru prosperitatea țării noastre. Comerțul exterior al Republicii Moldova cu România și Germania a însumat peste 3 miliarde USD în primele 11 luni ale anului 2022.

„Știu, decizia de a investi într-o țară nouă este una pragmatică. Investitorii au nevoie de siguranță, dar au și mai mare nevoie de reguli clare de joc, transparență și previzibilitate în țara gazdă. Dar noi, zi după zi facem pași rapizi pentru a recupera timpul pierdut timp de decenii, pentru a accelera acele reforme de care au nevoie atât investitorii străini, cât și companiile locale. Oamenii de afaceri nu au timp de pierdut. Nici noi nu avem timp de pierdut”, spune Grosu.

Potrivit lui, Republica Moldova este în plin avânt de digitalizare a serviciilor pentru antreprenori. Facem asta nu pentru că ar fi cumva în vogă, ci pentru că anume asta oferă claritate și rapiditate, reduce birocrația și riscul corupției.

„Deja am digitalizat principalele servicii pe care le solicită antreprenorii. În sfârșit, în Republica Moldova poți să îți deschizi online o afacere sau să o reorganizezi. Știu, asta e demult o normalitate în alte țări. Însă noi vrem să recuperăm timpul pierdut și oferim condiții europene de lucru investitorilor”, a mai spus președintele Parlamentului.

Grosu a spus că Republica Moldova a înregistrat progrese și în ceea ce privește accesul la finanțare. Am votat în Parlament o nouă politică fiscală prin care nu vom impozita venitul ÎMM-urilor decât atunci când acesta va fi distribuit ca și dividende. Pentru companiile mari am introdus conceptul de amortizare accelerată. Aceste două măsuri au un obiectiv comun – să atragă noi investiții și să accelereze investițiile companiilor prezente.

În ceea ce privește capitalul uman, mai spune președintele Parlamentului, am lansat vara trecută reforma universităților, prin care vom consolida mai multe universități și instituții de cercetare din țară. Vom investi zeci de milioane de euro doar în următorii doi ani în îmbunătățirea condițiilor de studii și creșterea salariilor personalului din universități.

Tot la nivel de capital uman, a intrat în vigoare reforma ajutorului social, prin care stimulăm persoanele apte de muncă, care profită de ajutoarele sociale, să se angajeze în câmpul muncii. Cunoaștem foarte bine necesitatea enormă de forță de muncă pentru fabricile și uzinele din țara noastră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grosu #business #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.