Cum vrea Grosu să ademenească businessmenii români și nemți să treacă Prutul

Aflat la București, președintele Parlamentului, Igor Grosu a invitat investitorii români și germani să vină în Republica Moldova să investească. Avem nevoie de mult mai multe investiții, care să aducă expertiză, să deschidă locuri de muncă, să genereze profit și salarii bune.

În context, vreau să remarc activitatea economică a celor aproape 2000 de întreprinderi românești și germane în Republica Moldova, dar și piețele de desfacere ale acestor două țări, care sunt absolut cruciale pentru prosperitatea țării noastre. Comerțul exterior al Republicii Moldova cu România și Germania a însumat peste 3 miliarde USD în primele 11 luni ale anului 2022.

„Știu, decizia de a investi într-o țară nouă este una pragmatică. Investitorii au nevoie de siguranță, dar au și mai mare nevoie de reguli clare de joc, transparență și previzibilitate în țara gazdă. Dar noi, zi după zi facem pași rapizi pentru a recupera timpul pierdut timp de decenii, pentru a accelera acele reforme de care au nevoie atât investitorii străini, cât și companiile locale. Oamenii de afaceri nu au timp de pierdut. Nici noi nu avem timp de pierdut”, spune Grosu.

Potrivit lui, Republica Moldova este în plin avânt de digitalizare a serviciilor pentru antreprenori. Facem asta nu pentru că ar fi cumva în vogă, ci pentru că anume asta oferă claritate și rapiditate, reduce birocrația și riscul corupției.

„Deja am digitalizat principalele servicii pe care le solicită antreprenorii. În sfârșit, în Republica Moldova poți să îți deschizi online o afacere sau să o reorganizezi. Știu, asta e demult o normalitate în alte țări. Însă noi vrem să recuperăm timpul pierdut și oferim condiții europene de lucru investitorilor”, a mai spus președintele Parlamentului.

Grosu a spus că Republica Moldova a înregistrat progrese și în ceea ce privește accesul la finanțare. Am votat în Parlament o nouă politică fiscală prin care nu vom impozita venitul ÎMM-urilor decât atunci când acesta va fi distribuit ca și dividende. Pentru companiile mari am introdus conceptul de amortizare accelerată. Aceste două măsuri au un obiectiv comun – să atragă noi investiții și să accelereze investițiile companiilor prezente.

În ceea ce privește capitalul uman, mai spune președintele Parlamentului, am lansat vara trecută reforma universităților, prin care vom consolida mai multe universități și instituții de cercetare din țară. Vom investi zeci de milioane de euro doar în următorii doi ani în îmbunătățirea condițiilor de studii și creșterea salariilor personalului din universități.

Tot la nivel de capital uman, a intrat în vigoare reforma ajutorului social, prin care stimulăm persoanele apte de muncă, care profită de ajutoarele sociale, să se angajeze în câmpul muncii. Cunoaștem foarte bine necesitatea enormă de forță de muncă pentru fabricile și uzinele din țara noastră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grosu #business #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie