UPDATE. Chioșcurile de flori se transformă în construcții capitale, în ritm rapid. Precizările Primăriei

La doar câteva zile după ce Primarul Capitalei, Ion Ceban, a declarat că chioșcurile de flori de pe strada Ion Creangă, din apropierea cinematografului „Flacăra” au fost evacuate – în locul lor apar, în ritm rapid, construcții capitale, racordate la rețeaua de electricitate și canalizare. Anunțul referitor la evacuarea gheretelor a fost făcut pe data de 22 iulie 2021, iar pe data de 4 august, construcțiile capitale ce le înlocuiesc, deja sunt realizate în proporție de 70%.

Lucrările sunt în toi, iar ploile din ultimele zile nu au fost un impediment pentru realizarea lucrărilor.

Pe data de 22 iulie 2021, Primarul Capitalei Ion Ceban scria despre faptul că „Toată zona din preajma fostului Cinematograf ,, Flacăra”, la Buiucani, este în proces de modernizare.

Gheretele din preajmă care erau ilegal amplasate anterior, au fost evacuate, iar acolo nu va mai fi permis comerţul ambulant.

La fel, şi pavilioanele din exteriorul pieţei comerciale, inclusiv acele unde se vindeau anterior flori, au fost evacuate.

Pentru comercianţii de flori sunt reconstruite alte locuri de comerţ.”

În momentul în care a fost făcut anunțul, nu au fost oferite detalii despre unde și în ce modalitate vor fi reconstruite alte locuri de comerț pentru comercianții de flori, iar despre construcțiile capitale care sunt realizate în acest moment, în locul gheretelor de flori, nu deținem, la fel, nicio informație din partea autorităților.

Am telefonat Serviciul de Presă al Primăriei pentru a afla mai multe detalii, însă nu ni s-a răspiuns la telefon.

UPDATE. Primăria a venit cu precizări:

Primăria vine cu precizări referitor la pavilionul de flori amplasat în preajma pieței din strada Ion Creangă (Flacăra)

Primarul Capitalei, Ion Ceban, se află în prezent în concediu anual de odihnă.

Redacția Bani.md va investiga în continuare subiectul pentru a afla despre cine sunt beneficiarii finali ai acestor construcții, ce tipuri de activități se vor desfășura și dacă sunt construite în concorcordanță cu strategia de „eliminare a gheretelor din Chișinău”.

Bani.md precizează că din momentul învestirii în funcție, primarul Capitalei Ion Ceban, a declarat război gheretelor care îngreunau accesul pietonilor pe trotuarele capitalei, construcțiilor ilegale și panourilor stradale.

De precizat că un asemenea proiect, de înlocuire a gheretelor de flori, a fost realizat și pe strada Trăian, din sectorul Botanica al Capitalei.

În locul gheretelor de flori au fost reconstruite spații comerciale, doar că beneficiarii acestor spații nu mai sunt comercianții de flori, ci localuri, magazine alimentare și doar un agent economic care propune flori cumpărătorilor.

#Gherete Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Rusiei a redus prognoza privind prețul petrolului rusesc și avertizează asupra unor „riscuri substanțiale” pentru economie, potrivit unui nou scenariu macroeconomic publicat vineri, potrivit prognozei Băncii Centrale a Rusiei.

Regulatorul estimează că prețul mediu al petrolului Urals va coborî în acest an la 45 de dolari pe baril, cel mai scăzut nivel de la pandemie și comparabil cu valorile din anii 2004–2005. Noua prognoză este cu aproximativ 25% sub nivelul prevăzut în bugetul federal (59 dolari/baril) și cu 10 dolari sub estimarea făcută de instituție în luna octombrie.

Banca Centrală a redus și perspectivele pe termen mediu: pentru 2027 prognoza a fost coborâtă de la 55 la 50 dolari/baril, iar pentru 2028 de la 60 la 55 dolari/baril.

„Riscurile substanțiale sunt legate de prețurile petrolului”, a declarat guvernatoarea Elvira Nabiullina. Potrivit acesteia, piața globală a trecut la surplus de ofertă, iar pentru Rusia situația este agravată de sancțiuni, motiv pentru care prognoza pe următorii trei ani a fost revizuită în jos.

Presiunea asupra prețurilor s-a accentuat după ce, la sfârșitul lui octombrie 2025, SUA au introdus sancțiuni împotriva a două dintre cele mai mari companii petroliere ruse, Rosneft și Lukoil și au intensificat presiunile asupra Indiei pentru a reduce importurile de petrol rusesc. În consecință, prețul mediu al Urals a scăzut de la 53,7 dolari în octombrie la 44,9 dolari în noiembrie, 39,2 dolari în decembrie și 41 dolari în ianuarie.

Potrivit estimărilor Gazprombank, economia rusă a pierdut anul trecut circa 33 miliarde de dolari din venituri din export, iar în 2026 ar putea pierde încă aproximativ 20 miliarde de dolari. Banca Centrală anticipează reducerea exporturilor totale de la 419 miliarde la 399 miliarde de dolari.

Deși guvernul rus mizează pe adaptarea companiilor și pe reducerea discounturilor la petrolul Urals, analiștii sunt sceptici. Specialiștii Raiffeisenbank califică prețul de 59 dolari/baril prevăzut în buget drept „excesiv de optimist”, în contextul în care India reduce achizițiile, discounturile față de Brent rămân ridicate, iar tendințele globale ale pieței petroliere sunt negative.

Mai mulți economiști văd scenarii chiar mai pesimiste: Dmitri Polevoi estimează pentru 2026 un preț mediu de circa 40 dolari/baril, Gazprombank anticipează 49–50 dolari, iar agenția de rating ACRA — 49–53 dolari.

Dacă veniturile petroliere și de gaze vor coborî sub nivelul de 8,9 trilioane ruble prevăzut în buget, deficitul bugetar, planificat la 3,8 trilioane ruble, ar putea crește semnificativ. Analiștii Raiffeisenbank estimează pierderi de venituri de 2,8 trilioane ruble la un preț de 45 dolari/baril. În scenariul menținerii prețurilor actuale, deficitul total ar putea urca până la circa 8 trilioane ruble, potrivit Alfa Capital.

Conform regulii bugetare, eventualele pierderi sunt acoperite din Fondul Național de Bunăstare (FNB). Ministerul Finanțelor vinde deja valută și aur din fond, aproximativ 200 miliarde ruble lunar. La începutul lui februarie, în fond mai erau circa 4,2 trilioane ruble, sumă care, la prețurile actuale, ar acoperi necesarul pentru aproximativ 15 luni, estimează analiștii.

Guvernatoarea Nabiullina a declarat însă că, în scenariile oficiale, autoritățile nu iau în calcul epuizarea FNB.

Analiștii avertizează că, dacă prețurile scăzute la petrol se vor menține, autoritățile ruse ar putea fi nevoite fie să reducă cheltuielile, fie să caute surse suplimentare de venit — inclusiv prin majorarea împrumuturilor sau introducerea unor taxe excepționale pentru sectoarele profitabile. Economiștii subliniază că, în acest moment, nu este clar cum va reuși Ministerul Finanțelor să compenseze integral pierderea veniturilor petroliere în cazul unui declin prelungit al prețurilor.