Curg finanțele de la bugetul de stat pentru partide! Socialiștii se scaldă în bani. 1,6 mil. de lei nu i-au declarat

În anul 2021, 18 partide politice din Republica Moldova nu au raportat cheltuieli de aproximativ 4 milioane de lei. Dintre acestea, cele mai multe au fost estimate pentru Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) – 42%, Partidul Politic Șor (PPȘ) – 31%, Partidul Acasă Construim Europa (PACE) – 9% și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) – 6%, arată raportul de monitorizare Promo-LEX „Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova.

Potrivit RAPORTULUI, cheltuielile estimate drept neraportate ar fi fost utilizate pentru remunerarea muncii (50%), locațiunea sediilor (18%), organizarea evenimentelor publice (17%), materiale promoționale și de presă (10%) și deplasări în țară și peste hotare (4%). Comparativ cu anul 2020, se constată o diminuare a cheltuielilor neraportate, care au fost estimate la 8,5 milioane de lei.

O altă constatare Promo-LEX se referă la veniturile partidelor politice. Comparativ cu perioadele anterioare, se atestă o creștere alarmantă a dependenței financiare a partidelor politice de subvențiile din bugetul de stat și o scăderea semnificativă a susținerii directe de către cetățeni. Astfel, in 2021, partidele politice și-au finanțat activitatea în proporție de 70% din alocațiile bugetului de stat (70%), donațiile financiare (23%), cotizațiile de membru de partid (3%) și altele (4%). În total, veniturile acumulate de 33 partide politice au constituit aproximativ 47 milioane de lei, dintre care 90% au fost raportate de 8 formațiuni și doar 10% – de celelalte 25 partide. Cele mai multe venituri au fost raportate de PAS – 25%, PSRM – 19% și PN – 12%.

În opinia Promo-LEX, partidele politice trebuie să depună eforturi mai mari pentru colectarea cotizațiilor și donațiilor, fapt ce ar responsabiliza membrii de partid și ar motiva implicarea financiară a cetățenilor în activitatea partidelor, prin efectuarea informată și benevolă a donațiilor.

Aceasta se impune si mai pregnant în condițiile în care, în ultimii doi ani, numărul membrilor de partid s-a dublat: de la 152.640 în anul 2019, la 304.713 în 2021 (inclusiv, datorită creșterii numărului de partide înregistrate de la 46, în 2019 – la 55, în 2021), pe când ponderea cotizațiilor și a donațiilor, din contra, a scăzut. Mai mult chiar, în situația în care prevederile statutare ale partidelor obligă achitarea cotizațiilor de membru, se pare că în unele cazuri, însăși liderii partidelor nu-și onorează obligația de plată a cotizațiilor. În 2021, cei mai mulți membri de partid au fost declarați de PPȘ (74.777 de membri), PACE (20.000 de membri), PSRM (15.399 de membri), PPPDA (14.000 de membri) și PAS (12.648 de membri).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#partide #cheltuieli #finanțare #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Americanii au avertizat Germania, la fel și est-europenii. Dar Germania a continuat să cumpere din ce în ce mai mult gaz natural din Rusia. Se pare că Putin a ales să-și folosească livrările de gaze naturale către Germania drept o armă.

Săptămâna trecută, Rusia a redus cantitatea de gaz trimisă în Germania prin conducta Nord Stream 1 de la Marea Baltică. Justificarea: Lucrări de reparații. Ministrul Economiei, Robert Habeck, a anunțat creșterea nivelului de alertă pentru gaze naturale și a numit mutarea de la Moscova drept „atac economic” și „situație gravă”. Planul său de urgență cere germanilor să-și reducă consumul de energie și companiilor să economisească gaz și să-și vândă capacitatea nenecesară la licitații speciale.

Războiul din Ucraina a arătat fără milă cum cea mai mare țară industrializată a Europei a greșit grav în politica energetică și s-a predat lui Putin. Au existat o mulțime de promisiuni și anunțuri, dar niciodată un plan clar – cel puțin nu unul care a fost implementat rapid. Oricine ar fi putut recunoaște că lipsurile de energie erau o posibilitate distinctă. În schimb, partidele politice ale Germaniei au continuat să abandoneze tehnologiile pentru a salva clima.

„Dependența energetică de Rusia a fost rațională, toată lumea a profitat”, spune Rolf Martin Schmitz, până anul trecut directorul general al companiei germane de energie RWE. „Doar că planul nu prevedea un despot ca Putin. Asta nu făcea parte din ecuație”. Spre deosebire de riscurile pe care le poate reprezenta energia nucleară, potențialele pericole asociate cu Rusia au părut întotdeauna gestionabile. Era doar una dintre multele variabile pe care Germania le acceptase în lumea globalizată.

Embargoul nu a fost în vigoare de mult. Germanii și rușii nu au vrut să permită altora să le strice cooperarea în domeniul gazelor – o atitudine care va caracteriza și deceniile care au urmat. Fiecare guvern german a văzut mai multe oportunități decât pericol atunci când a fost vorba de gazul rusesc – indiferent cine a criticat cooperarea și indiferent de ce.

La sfârșitul anilor 1960, Leonid Brejnev era liderul sovietic. Dar era și inginer prin pregătire și știa ce poate face inamicul de clasă. „Ca să fiu sincer, avem nevoie de cooperare pentru rearmare”, se arată în procesele-verbale clasificate cândva de la o consultare germano-sovietică. Mai mult, o astfel de cooperare ar „solidifica prietenia noastră”. Sau mai degrabă, ușurează dușmănia.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #Germania #Rusia