Curge robinetul cu bani la buget, dar cheltuielile depășesc veniturile. Au crescut ca pe drojdii cu 23%

Veniturile bugetului public național au constituit 20 miliarde de lei, cu 20,2% mai mult în primul trimestru al anului 2022 față de aceeași perioadă a anului precedent, relevă datele Ministerului Finanțelor.

Cheltuielile bugetului public au însumat 21,2 miliarde de lei, cu 23,1% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2021. Decalajul dintre venituri și cheltuieli a creat deficit de 1,2 miliarde de lei față de 596 milioane de lei comparativ cu anul precedent.

Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi declara anterior că războiul din Ucraina va afecta încasările la bugetul țării.

„Războiul a diminuat creșterea economică, deși anterior ne așteptam la un avans de 3,5-4%. Prognoza pentru anul curent este 0%. Totuși, nu putem spune cu siguranță, dacă nu avem alte riscuri există suficienți factori care ar genera o creștere economică mai mare. Vedem o activitate economică bună. Din ceea ce se observă există tendință bune pentru investiții a populației dar și a investitorilor străini”, a punctat Budianschi.

Ministerul Finanțelor a și modificat legea bugetului pentru anul 2022. Astfel, în anul 2022, partea de venituri a bugetului public național a fost inițial estimate în sumă totală de 80,87 miliarde de lei. Urmare a modificărilor propuse pe tipuri de venituri, estimările inițiale ale veniturilor se majorează cu 3,12 miliarde de lei și vor constitui 84 miliarde de lei. Ca pondere in PIB, veniturile bugetului public național în anul 2022 vor atinge un nivel de 30,71%.

La partea de cheltuieli a bugetului public național pentru anul 2022, comparativ cu volumul estimat inițial, se prevede o majorare de circa 7,9%, sau cu 7,56 miliarde de lei, volumul precizat constituind 103, 77 miliarde lei.

Deficitul bugetar este estimat la 20 miliarde de lei cu 4,4 miliarde mai mare față de estimările anterioare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#2022 #buget #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anul 2024 a consemnat o stagnare economică aproape totală în Republica Moldova, cu o creștere reală a PIB-ului de doar 0,1%, arată o analiză realizată de centrul analitic Expert-Grup. Potrivit experților, această evoluție confirmă o tendință îngrijorătoare începută în urmă cu un deceniu: erodarea constantă a potențialului de creștere economică, constată Expert-Grup.

Dacă între 2004–2013 economia Moldovei creștea în medie cu 4,6% anual, în perioada 2014–2023 ritmul s-a redus dramatic la doar 2,2%. În 2024, chiar și dacă excludem impactul secetei severe asupra sectorului agricol, creșterea economică nu ar fi depășit 1,5%, semn că problemele sunt structurale, nu conjuncturale.

Trei cauze-cheie ale stagnării economice vizează, conform Expert- Grup, declinul demografic și emigrarea forței de muncă apte de muncă, deficitul de investiții – atât publice, cât și private, guvernanța slabă, care subminează eficiența programelor publice și absorbția fondurilor de investiții.

Economiștii susțin cî e ne voie de un nou model economic. Potrivit Expert-Grup, Moldova trebuie să renunțe la modelul de creștere bazat pe forță de muncă ieftină – care a generat dezechilibre economice, venituri mici și vulnerabilități majore – și să adopte un nou model economic, axat pe valoare adăugată înaltă și productivitate crescută.

Economiștii au propus cinci obiective strategice. Este vorba eficientizarea suportului pentru antreprenori, prin prioritizarea investițiilor în sectoare cu valoare adăugată mare, dezvoltarea pieței de capital, pentru stimularea investițiilor private, reducerea deficitului comercial, prin susținerea exportatorilor și modernizarea infrastructurii calității, creșterea volumului și eficienței investițiilor publice, inclusiv prin proiecte mature și guvernanță eficientă și creșterea mobilității și calificării forței de muncă, prin formare profesională și politici de sprijin pentru părinți și îngrijitori.