Curtea de Conturi a participat la prezentarea rezultatelor Raportului de evaluare PEFA

La date de 12 iulie curent, echipa Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a participat la prezentarea oficială a rezultatelor Raportului de evaluare a performanței cheltuielilor publice și a responsabilității financiare, inclusiv evaluarea managementului financiar public.

Raportul a fost elaborat de echipa Băncii Mondiale în cadrul finanțării oferite de Uniunea Europeană și în parteneriat cu Ministerul Finanțelor, în calitate de coordonator din partea Republicii Moldova și UN Women.

Evaluarea cheltuielilor publice și responsabilității financiare (PEFA) reprezintă un mod obiectiv de apreciere a punctelor forte și a celor slabe și de măsurare a progresului în cadrul sistemului de gestionare a finanțelor publice al unei țări. Scopul principal al evaluării este de a oferi Guvernului Republicii Moldova un diagnostic obiectiv și actualizat al performanței managementului financiar public la nivel național, bazat pe cea mai recentă metodologie recunoscută la nivel internațional.

Evaluarea a cuprins șapte piloni ai performanței managementului finanțelor publice: credibilitatea bugetului, transparența finanțelor publice, gestionarea activelor și pasivelor, strategia bugetară și bugetarea bazată pe politici, predictibilitatea și controlul în execuția bugetului, contabilitate și raportare, și control extern și audit. Fiecare indicator a fost evaluat conform scorului cuprins în dimensiuni de la A la D.

Ultimul pilon, controlul extern și audit, analizează dacă finanțele publice sunt revizuite în mod independent și există o urmărire de către Executiv a implementării recomandărilor oferite de Curtea de Conturi. Astfel, Curtea de Conturi a fost supusă evaluării prin prisma a 4 indicatori: acoperirea și standardele de audit, prezentarea rapoartelor de audit către Legislativ, urmărirea ulterioară a auditului public extern și independența instituției supreme de audit. Potrivit raportului PEFA, Curtea de Conturi a primit un scor maximal la primii trei indicatori, acumulând 3 de „A” și 1 „C” la indicatorul ce ține de independență. Experții au menționat că, Legea organică 260/2017 prevede independența organizațională, funcțională, operațională și financiară a CCRM, însă în practică se observă limitarea independenței financiare de către Executiv, prin aprobarea bugetului Curții de Conturi în cadrul ciclului bugetar, gestionat de către Ministerul Finanțelor.

Menționăm că misiunea de evaluare PEFA în Republica Moldova a fost lansată la data de 13 iulie 2021. Evaluarea a cuprins anii 2018-2020 și a inclus o metodologie nouă, recunoscută la nivel național, care presupune includerea în această evaluare și a câteva autorități publice locale de nivelul I și II. De asemenea, evaluarea a fost realizată și din perspectiva dimensiunii de gen.

Oxana Druță, reprezentanta Băncii Mondiale în Moldova a apreciat înalt eficiența auditului public extern prin aplicarea standardelor internaționale de audit, pregătirea în termen a rapoartelor de audit și urmărirea implementării recomandărilor de către CCRM.

Orice tip de evaluare are menirea să aducă plus valoare și o schimbare pozitivă, a menționat Andrei Munteanu, membru al CCRM. De asemenea, dl Munteanu a relatat că, Curtea de Conturi efectuează o analiză calitativă a impactului recomandărilor oferite de instituția supremă de audit, iar rezultatele demonstrează o dinamică pozitivă, în acest sens, și contribuie la consolidarea eforturilor prin prisma activităților desfășurate de auditul public extern.

Menționăm că PEFA reprezintă un instrument de evaluare a statutului în vederea îmbunătățirii managementului finanțelor publice. Până în prezent, Republica Moldova a efectuat cinci evaluări PEFA: în 2006, 2008, 2011, 2015 și 2021. Evaluarea actuală este de o importanță majoră, inclusiv prin prisma obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară-candidat pentru aderare la Uniunea Europeană. Rezultatele evaluării urmează a fi luate în considerare în procesul elaborării următoarei Strategii a managementului finanțelor publice a Republicii Moldova și îndeplinirii condițiilor pentru acordarea asistenței macrofinanciare din partea UE.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#standard #Curtea de Conturi #evaluare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.