Curtea de Conturi a participat la prezentarea rezultatelor Raportului de evaluare PEFA

La date de 12 iulie curent, echipa Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a participat la prezentarea oficială a rezultatelor Raportului de evaluare a performanței cheltuielilor publice și a responsabilității financiare, inclusiv evaluarea managementului financiar public.

Raportul a fost elaborat de echipa Băncii Mondiale în cadrul finanțării oferite de Uniunea Europeană și în parteneriat cu Ministerul Finanțelor, în calitate de coordonator din partea Republicii Moldova și UN Women.

Evaluarea cheltuielilor publice și responsabilității financiare (PEFA) reprezintă un mod obiectiv de apreciere a punctelor forte și a celor slabe și de măsurare a progresului în cadrul sistemului de gestionare a finanțelor publice al unei țări. Scopul principal al evaluării este de a oferi Guvernului Republicii Moldova un diagnostic obiectiv și actualizat al performanței managementului financiar public la nivel național, bazat pe cea mai recentă metodologie recunoscută la nivel internațional.

Evaluarea a cuprins șapte piloni ai performanței managementului finanțelor publice: credibilitatea bugetului, transparența finanțelor publice, gestionarea activelor și pasivelor, strategia bugetară și bugetarea bazată pe politici, predictibilitatea și controlul în execuția bugetului, contabilitate și raportare, și control extern și audit. Fiecare indicator a fost evaluat conform scorului cuprins în dimensiuni de la A la D.

Ultimul pilon, controlul extern și audit, analizează dacă finanțele publice sunt revizuite în mod independent și există o urmărire de către Executiv a implementării recomandărilor oferite de Curtea de Conturi. Astfel, Curtea de Conturi a fost supusă evaluării prin prisma a 4 indicatori: acoperirea și standardele de audit, prezentarea rapoartelor de audit către Legislativ, urmărirea ulterioară a auditului public extern și independența instituției supreme de audit. Potrivit raportului PEFA, Curtea de Conturi a primit un scor maximal la primii trei indicatori, acumulând 3 de „A” și 1 „C” la indicatorul ce ține de independență. Experții au menționat că, Legea organică 260/2017 prevede independența organizațională, funcțională, operațională și financiară a CCRM, însă în practică se observă limitarea independenței financiare de către Executiv, prin aprobarea bugetului Curții de Conturi în cadrul ciclului bugetar, gestionat de către Ministerul Finanțelor.

Menționăm că misiunea de evaluare PEFA în Republica Moldova a fost lansată la data de 13 iulie 2021. Evaluarea a cuprins anii 2018-2020 și a inclus o metodologie nouă, recunoscută la nivel național, care presupune includerea în această evaluare și a câteva autorități publice locale de nivelul I și II. De asemenea, evaluarea a fost realizată și din perspectiva dimensiunii de gen.

Oxana Druță, reprezentanta Băncii Mondiale în Moldova a apreciat înalt eficiența auditului public extern prin aplicarea standardelor internaționale de audit, pregătirea în termen a rapoartelor de audit și urmărirea implementării recomandărilor de către CCRM.

Orice tip de evaluare are menirea să aducă plus valoare și o schimbare pozitivă, a menționat Andrei Munteanu, membru al CCRM. De asemenea, dl Munteanu a relatat că, Curtea de Conturi efectuează o analiză calitativă a impactului recomandărilor oferite de instituția supremă de audit, iar rezultatele demonstrează o dinamică pozitivă, în acest sens, și contribuie la consolidarea eforturilor prin prisma activităților desfășurate de auditul public extern.

Menționăm că PEFA reprezintă un instrument de evaluare a statutului în vederea îmbunătățirii managementului finanțelor publice. Până în prezent, Republica Moldova a efectuat cinci evaluări PEFA: în 2006, 2008, 2011, 2015 și 2021. Evaluarea actuală este de o importanță majoră, inclusiv prin prisma obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară-candidat pentru aderare la Uniunea Europeană. Rezultatele evaluării urmează a fi luate în considerare în procesul elaborării următoarei Strategii a managementului finanțelor publice a Republicii Moldova și îndeplinirii condițiilor pentru acordarea asistenței macrofinanciare din partea UE.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#standard #Curtea de Conturi #evaluare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova în sezonul agricol 2025–2026 au intrat într-o zonă de echilibru cantitativ, însă scăderea prețurilor și problemele de calitate limitează câștigurile fermierilor și traderilor. Concluzia apare în analiza economistului Iurie Rija, care a examinat evoluția livrărilor externe în perioada iulie–noiembrie 2025 .

Potrivit datelor, în primele cinci luni ale sezonului au fost exportate 583,2 mii tone de grâu, un volum cu 18% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Chiar și așa, nivelul rămâne sub recordurile din anii favorabili: 703,5 mii tone în 2023 și 894,5 mii tone în 2021, ceea ce arată că sectorul nu a revenit încă la capacitatea maximă de export.

Diferența majoră vine din preț. În perioada analizată, grâul moldovenesc a fost exportat la un preț mediu de 3,55 lei/kg, cu 2% mai mic decât în sezonul precedent și cu 14% sub nivelul din 2021, considerat reperul pre-război. Economistul explică această evoluție prin presiunea pieței internaționale, dar și prin probleme de calitate, în special la indicatorii tehnologici ai grâului.

În termeni valorici, exporturile de grâu au adus încasări de aproximativ 2,07 miliarde lei în perioada iulie–noiembrie 2025. Suma este în creștere cu 16% față de 2024, datorită volumelor mai mari, dar rămâne mult sub nivelul din 2021, când exporturile de grâu generau aproape 3,7 miliarde lei.

Structura piețelor de desfacere s-a modificat semnificativ. Italia a devenit principala destinație pentru grâul moldovenesc, cu 254 mii tone exportate, adică 44% din total, la un preț mediu de 3,59 lei/kg, peste media generală. România a coborât pe locul doi, cu 104,8 mii tone, urmată de Grecia, cu 91,8 mii tone. Cele mai bune prețuri au fost obținute pe piața din Liban, unde grâul moldovenesc s-a vândut, în medie, cu 4,08 lei/kg.

Pe partea de companii, „RUSAGRO-PRIM” SRL rămâne lider detașat al exporturilor, cu 123,2 mii tone (21% din total), urmată de „AGRO-NOVA PRIM” SRL și „OROM-IMEXPO” SRL. Primele trei companii au realizat aproape jumătate din exporturile naționale de grâu.

În concluzie, analiza lui Iurie Rija arată că Republica Moldova exportă grâu în volume rezonabile, dar pierde la capitolul valoare adăugată. Oferta ridicată din bazinul Mării Negre, concurența regională și calitatea inegală a producției continuă să apese pe prețuri, ceea ce face ca revenirea la performanțele financiare din anii de vârf să rămână, cel puțin deocamdată, improbabilă .

#Grîu #export #Italia #Moldova