Curtea de Conturi a participat la prezentarea rezultatelor Raportului de evaluare PEFA

La date de 12 iulie curent, echipa Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a participat la prezentarea oficială a rezultatelor Raportului de evaluare a performanței cheltuielilor publice și a responsabilității financiare, inclusiv evaluarea managementului financiar public.

Raportul a fost elaborat de echipa Băncii Mondiale în cadrul finanțării oferite de Uniunea Europeană și în parteneriat cu Ministerul Finanțelor, în calitate de coordonator din partea Republicii Moldova și UN Women.

Evaluarea cheltuielilor publice și responsabilității financiare (PEFA) reprezintă un mod obiectiv de apreciere a punctelor forte și a celor slabe și de măsurare a progresului în cadrul sistemului de gestionare a finanțelor publice al unei țări. Scopul principal al evaluării este de a oferi Guvernului Republicii Moldova un diagnostic obiectiv și actualizat al performanței managementului financiar public la nivel național, bazat pe cea mai recentă metodologie recunoscută la nivel internațional.

Evaluarea a cuprins șapte piloni ai performanței managementului finanțelor publice: credibilitatea bugetului, transparența finanțelor publice, gestionarea activelor și pasivelor, strategia bugetară și bugetarea bazată pe politici, predictibilitatea și controlul în execuția bugetului, contabilitate și raportare, și control extern și audit. Fiecare indicator a fost evaluat conform scorului cuprins în dimensiuni de la A la D.

Ultimul pilon, controlul extern și audit, analizează dacă finanțele publice sunt revizuite în mod independent și există o urmărire de către Executiv a implementării recomandărilor oferite de Curtea de Conturi. Astfel, Curtea de Conturi a fost supusă evaluării prin prisma a 4 indicatori: acoperirea și standardele de audit, prezentarea rapoartelor de audit către Legislativ, urmărirea ulterioară a auditului public extern și independența instituției supreme de audit. Potrivit raportului PEFA, Curtea de Conturi a primit un scor maximal la primii trei indicatori, acumulând 3 de „A” și 1 „C” la indicatorul ce ține de independență. Experții au menționat că, Legea organică 260/2017 prevede independența organizațională, funcțională, operațională și financiară a CCRM, însă în practică se observă limitarea independenței financiare de către Executiv, prin aprobarea bugetului Curții de Conturi în cadrul ciclului bugetar, gestionat de către Ministerul Finanțelor.

Menționăm că misiunea de evaluare PEFA în Republica Moldova a fost lansată la data de 13 iulie 2021. Evaluarea a cuprins anii 2018-2020 și a inclus o metodologie nouă, recunoscută la nivel național, care presupune includerea în această evaluare și a câteva autorități publice locale de nivelul I și II. De asemenea, evaluarea a fost realizată și din perspectiva dimensiunii de gen.

Oxana Druță, reprezentanta Băncii Mondiale în Moldova a apreciat înalt eficiența auditului public extern prin aplicarea standardelor internaționale de audit, pregătirea în termen a rapoartelor de audit și urmărirea implementării recomandărilor de către CCRM.

Orice tip de evaluare are menirea să aducă plus valoare și o schimbare pozitivă, a menționat Andrei Munteanu, membru al CCRM. De asemenea, dl Munteanu a relatat că, Curtea de Conturi efectuează o analiză calitativă a impactului recomandărilor oferite de instituția supremă de audit, iar rezultatele demonstrează o dinamică pozitivă, în acest sens, și contribuie la consolidarea eforturilor prin prisma activităților desfășurate de auditul public extern.

Menționăm că PEFA reprezintă un instrument de evaluare a statutului în vederea îmbunătățirii managementului finanțelor publice. Până în prezent, Republica Moldova a efectuat cinci evaluări PEFA: în 2006, 2008, 2011, 2015 și 2021. Evaluarea actuală este de o importanță majoră, inclusiv prin prisma obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară-candidat pentru aderare la Uniunea Europeană. Rezultatele evaluării urmează a fi luate în considerare în procesul elaborării următoarei Strategii a managementului finanțelor publice a Republicii Moldova și îndeplinirii condițiilor pentru acordarea asistenței macrofinanciare din partea UE.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#standard #Curtea de Conturi #evaluare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.