Curtea de Conturi a participat la prezentarea rezultatelor Raportului de evaluare PEFA

La date de 12 iulie curent, echipa Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a participat la prezentarea oficială a rezultatelor Raportului de evaluare a performanței cheltuielilor publice și a responsabilității financiare, inclusiv evaluarea managementului financiar public.

Raportul a fost elaborat de echipa Băncii Mondiale în cadrul finanțării oferite de Uniunea Europeană și în parteneriat cu Ministerul Finanțelor, în calitate de coordonator din partea Republicii Moldova și UN Women.

Evaluarea cheltuielilor publice și responsabilității financiare (PEFA) reprezintă un mod obiectiv de apreciere a punctelor forte și a celor slabe și de măsurare a progresului în cadrul sistemului de gestionare a finanțelor publice al unei țări. Scopul principal al evaluării este de a oferi Guvernului Republicii Moldova un diagnostic obiectiv și actualizat al performanței managementului financiar public la nivel național, bazat pe cea mai recentă metodologie recunoscută la nivel internațional.

Evaluarea a cuprins șapte piloni ai performanței managementului finanțelor publice: credibilitatea bugetului, transparența finanțelor publice, gestionarea activelor și pasivelor, strategia bugetară și bugetarea bazată pe politici, predictibilitatea și controlul în execuția bugetului, contabilitate și raportare, și control extern și audit. Fiecare indicator a fost evaluat conform scorului cuprins în dimensiuni de la A la D.

Ultimul pilon, controlul extern și audit, analizează dacă finanțele publice sunt revizuite în mod independent și există o urmărire de către Executiv a implementării recomandărilor oferite de Curtea de Conturi. Astfel, Curtea de Conturi a fost supusă evaluării prin prisma a 4 indicatori: acoperirea și standardele de audit, prezentarea rapoartelor de audit către Legislativ, urmărirea ulterioară a auditului public extern și independența instituției supreme de audit. Potrivit raportului PEFA, Curtea de Conturi a primit un scor maximal la primii trei indicatori, acumulând 3 de „A” și 1 „C” la indicatorul ce ține de independență. Experții au menționat că, Legea organică 260/2017 prevede independența organizațională, funcțională, operațională și financiară a CCRM, însă în practică se observă limitarea independenței financiare de către Executiv, prin aprobarea bugetului Curții de Conturi în cadrul ciclului bugetar, gestionat de către Ministerul Finanțelor.

Menționăm că misiunea de evaluare PEFA în Republica Moldova a fost lansată la data de 13 iulie 2021. Evaluarea a cuprins anii 2018-2020 și a inclus o metodologie nouă, recunoscută la nivel național, care presupune includerea în această evaluare și a câteva autorități publice locale de nivelul I și II. De asemenea, evaluarea a fost realizată și din perspectiva dimensiunii de gen.

Oxana Druță, reprezentanta Băncii Mondiale în Moldova a apreciat înalt eficiența auditului public extern prin aplicarea standardelor internaționale de audit, pregătirea în termen a rapoartelor de audit și urmărirea implementării recomandărilor de către CCRM.

Orice tip de evaluare are menirea să aducă plus valoare și o schimbare pozitivă, a menționat Andrei Munteanu, membru al CCRM. De asemenea, dl Munteanu a relatat că, Curtea de Conturi efectuează o analiză calitativă a impactului recomandărilor oferite de instituția supremă de audit, iar rezultatele demonstrează o dinamică pozitivă, în acest sens, și contribuie la consolidarea eforturilor prin prisma activităților desfășurate de auditul public extern.

Menționăm că PEFA reprezintă un instrument de evaluare a statutului în vederea îmbunătățirii managementului finanțelor publice. Până în prezent, Republica Moldova a efectuat cinci evaluări PEFA: în 2006, 2008, 2011, 2015 și 2021. Evaluarea actuală este de o importanță majoră, inclusiv prin prisma obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară-candidat pentru aderare la Uniunea Europeană. Rezultatele evaluării urmează a fi luate în considerare în procesul elaborării următoarei Strategii a managementului finanțelor publice a Republicii Moldova și îndeplinirii condițiilor pentru acordarea asistenței macrofinanciare din partea UE.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#standard #Curtea de Conturi #evaluare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.