Curtea de Conturi a participat la prezentarea rezultatelor Raportului de evaluare PEFA

La date de 12 iulie curent, echipa Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a participat la prezentarea oficială a rezultatelor Raportului de evaluare a performanței cheltuielilor publice și a responsabilității financiare, inclusiv evaluarea managementului financiar public.

Raportul a fost elaborat de echipa Băncii Mondiale în cadrul finanțării oferite de Uniunea Europeană și în parteneriat cu Ministerul Finanțelor, în calitate de coordonator din partea Republicii Moldova și UN Women.

Evaluarea cheltuielilor publice și responsabilității financiare (PEFA) reprezintă un mod obiectiv de apreciere a punctelor forte și a celor slabe și de măsurare a progresului în cadrul sistemului de gestionare a finanțelor publice al unei țări. Scopul principal al evaluării este de a oferi Guvernului Republicii Moldova un diagnostic obiectiv și actualizat al performanței managementului financiar public la nivel național, bazat pe cea mai recentă metodologie recunoscută la nivel internațional.

Evaluarea a cuprins șapte piloni ai performanței managementului finanțelor publice: credibilitatea bugetului, transparența finanțelor publice, gestionarea activelor și pasivelor, strategia bugetară și bugetarea bazată pe politici, predictibilitatea și controlul în execuția bugetului, contabilitate și raportare, și control extern și audit. Fiecare indicator a fost evaluat conform scorului cuprins în dimensiuni de la A la D.

Ultimul pilon, controlul extern și audit, analizează dacă finanțele publice sunt revizuite în mod independent și există o urmărire de către Executiv a implementării recomandărilor oferite de Curtea de Conturi. Astfel, Curtea de Conturi a fost supusă evaluării prin prisma a 4 indicatori: acoperirea și standardele de audit, prezentarea rapoartelor de audit către Legislativ, urmărirea ulterioară a auditului public extern și independența instituției supreme de audit. Potrivit raportului PEFA, Curtea de Conturi a primit un scor maximal la primii trei indicatori, acumulând 3 de „A” și 1 „C” la indicatorul ce ține de independență. Experții au menționat că, Legea organică 260/2017 prevede independența organizațională, funcțională, operațională și financiară a CCRM, însă în practică se observă limitarea independenței financiare de către Executiv, prin aprobarea bugetului Curții de Conturi în cadrul ciclului bugetar, gestionat de către Ministerul Finanțelor.

Menționăm că misiunea de evaluare PEFA în Republica Moldova a fost lansată la data de 13 iulie 2021. Evaluarea a cuprins anii 2018-2020 și a inclus o metodologie nouă, recunoscută la nivel național, care presupune includerea în această evaluare și a câteva autorități publice locale de nivelul I și II. De asemenea, evaluarea a fost realizată și din perspectiva dimensiunii de gen.

Oxana Druță, reprezentanta Băncii Mondiale în Moldova a apreciat înalt eficiența auditului public extern prin aplicarea standardelor internaționale de audit, pregătirea în termen a rapoartelor de audit și urmărirea implementării recomandărilor de către CCRM.

Orice tip de evaluare are menirea să aducă plus valoare și o schimbare pozitivă, a menționat Andrei Munteanu, membru al CCRM. De asemenea, dl Munteanu a relatat că, Curtea de Conturi efectuează o analiză calitativă a impactului recomandărilor oferite de instituția supremă de audit, iar rezultatele demonstrează o dinamică pozitivă, în acest sens, și contribuie la consolidarea eforturilor prin prisma activităților desfășurate de auditul public extern.

Menționăm că PEFA reprezintă un instrument de evaluare a statutului în vederea îmbunătățirii managementului finanțelor publice. Până în prezent, Republica Moldova a efectuat cinci evaluări PEFA: în 2006, 2008, 2011, 2015 și 2021. Evaluarea actuală este de o importanță majoră, inclusiv prin prisma obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară-candidat pentru aderare la Uniunea Europeană. Rezultatele evaluării urmează a fi luate în considerare în procesul elaborării următoarei Strategii a managementului finanțelor publice a Republicii Moldova și îndeplinirii condițiilor pentru acordarea asistenței macrofinanciare din partea UE.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#standard #Curtea de Conturi #evaluare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oamenii din Răciula, Călărași, își amintesc cu lacrimi în ochi cum sovieticii au încercat să închidă mănăstirea din localitate acum 66 de ani. Înarmați cu furci, sape, pietre, sătenii au încercat să apere locașul timp de 10 zile.

Supraviețuitorii evenimentelor din 1959 își amintesc cum unii militari sovietici încercau să se mascheze în preoți, pentru a intra în casa Domnului, însă au fost deconspirați după ce le-au fost observate dungile roșii de pe pantaloni.

Pe 2 iulie, circa 500 de milițieni și ostași cu arme au venit să se confrunte cu oamenii din Răciula. O persoană a fost împușcată, trei – grav rănite, iar alți opt săteni – condamnați pentru revolta lor.

„Era un polițist tânăr. Simion Davin s-a repezit și l-a înfipt. El cu pistolul l-a împușcat. Ne-am uitat cum a răsuflat de câteva ori, i-au pus lumânărica în mână, a bătut clopotul și și-a dat duhul. A venit unul mai mare și a spus așa: Luați-l imediat și duceți-l să îl îngropați, să nu știe nimeni. A doua zi au venit și au închis biserica și cu asta s-a terminat”, povestește Ana Stratan din Răciula.

Tatăl lui Andrei Mocreac a participat la apărarea mănăstirii și a fost condamnat. Bărbatul a relatat că KGB-ul sovietic i-a propus părintelui său se dezică de religie, ca să fie eliberat mai devreme, însă localnicul a refuzat și a petrecut 15 ani prin penitenciare, ajungând și în Siberia. Deși ulterior s-a cerut reabilitarea, nici o instanță nu i-a dat dreptate.

După închiderea mănăstirii, într-o clădire a mănăstirii a devenit depozit, iar altele – casă de cultură și sală sportivă. Apoi a început propaganda în școli, profesorii au interzis copiilor să poarte cruciulițe la gât, să colinde, iar în sâmbăta Paștelui – se organizau evenimente sportive, pentru ca elevii să nu se intereseze de religie, iar de sărbătorile creștine localnicii erau scoși la muncă.

„În ziua de Paște biblioteca lucra. Oamenii veneau de la sfințit, dar eu mă duceam la lucru. Ședeam acolo, nu venea nimeni, dar ședeam acolo, că ne controla. Așa ne băga în cap că nu există Dumnezeu, nu trebuie să credem. Ce le încurca lor, nu îmi închipui. Dar totdeauna, făceam și cu dânșii, făceam și Anul Nou, dar făceam și Crăciunul”, a relatat Parascovia Marin din Răciula.

Mănăstirile din Moldova au început să se redeschidă în 1989, odată ce URSS era pe cale să se destrame. Locașul din Răciula și-a deschis din nou ușile pentru enoriași în 1990, iar în 1994 a fost sfințită biserica de vară.