Dacă Rusia închide gazul Germaniei. "Puternica mișcare a lui Putin în geopolitica energetică ar putea fi și ultima"

Rusia a anunțat închiderea pentru lucrări de întreținere, începând din 11 iulie timp de zece zile, a conductei magistrale Nord Stream 1.
Conducta construită prin Marea Baltică printr-un parteneriat între Merkel și Putin alimentează cu gaz metan în special Germania, țară europeană cu resurse energetice extrem de precare.

Există temeri, exprimate oficial inclusiv de lideri guvernamentali germani, că Rusia nu va mai porni gazul metan la capătul celor zece zile de presupuse reparații.

Un analist politic britanic analizează pe Twitter posibilele interese ascunse ale Rusiei în această chestiune și efectele asupra Germaniei și a economiei europene.

„Nord Stream 1 transportă o cantitate substanțială de de gaze rusești către Europa.
În teorie, lucrările de reparație vor dura aproximativ 10 zile – moment în care gazul ar trebui să curgă din nou.

Cu alte cuvinte, nu trebuie să vă faceți prea multe griji pentru săptămâna viitoare.
Este sfârșitul săptămânii următoare care riscă să fie punctul de pornire al unui conflict geopolitic.

Deși întreținerea este normală și programată, este absolut posibil ca Rusia să folosească asta ca scuză pentru a menține pur și simplu gazul oprit.

Cu alte conducte de gaz rusesc deja la niveluri scăzute sau închise complet, închiderea NS1 ar fi o problemă majoră.
Și știm că Rusia este dispusă să-și folosească rezervele de gaz ca armă – fluxurile de gaz NS1 către Germania au fost deja reduse la aproximativ 60% din nivelurile normale.

Rusia susține că a trebuit să reducă capacitatea în timp ce așteaptă o piesă care are nevoie de reparații.

Dar guvernul german și alții nu au acceptat niciodată această scuză și numesc reducerile o mișcare politică.

Chiar dacă nevoia de reparații este reală, aceasta nu ar explica nivelul tăierilor în alimentarea cu gaz.

Așadar, teama foarte reală la Berlin este că Putin va face același lucru în câteva săptămâni, pretinzând o problemă neașteptată și ținând NS1 închis dincolo de perioada normală de întreținere.

Dacă se întâmplă acest lucru, nu numai că va împinge prețurile gazelor (deja extrem de ridicate) și mai sus, ci va împiedica în mod masiv capacitatea multor țări din Europa (în special Germania și unii vecini din sud-est) de a construi un stoc de gaz suficient pentru iarna viitoare.

Pentru că atunci când vine vorba de confruntarea geopolitică care are loc între Europa și Rusia, stocarea de gaz este numele jocului.

Cu suficient stoc de gaz, Europa poate scăpa în această iarnă și poate întrerupe alimentarea cu gaz dinspre Rusia fără prea multă durere.

De aceea, UE a adoptat o lege care impune tuturor țărilor cu instalații de stocare a gazelor să le umple până la cel puțin 80% până la 1 noiembrie.

(și unii aleg să țintească mai sus – Franța, de exemplu, și-a stabilit obiectivul de 100%).
Acesta este, de asemenea, motivul pentru care Putin are toate stimulentele pentru a perturba aceste planuri și pentru a limita cantitatea de gaz rusesc folosită pentru a umple depozitele europene.

Deci, dacă o întrerupere extinsă a NS1 este o mișcare a Rusiei, care va fi răspunsul Germaniei?

Aici intervine Regulamentul UE 2017/1938 – cunoscut și sub denumirea de Regulamentul privind securitatea aprovizionării.

Punctul cheie este că toate țările UE (și Marea Britanie) au un plan de securitate în trei etape pentru aprovizionarea cu gaz metan.
Cele trei etape sunt: avertizare timpurie, alertă și urgență.

Câteva țări se află deja în faza de avertizare timpurie. Acest lucru în sine nu conduce la nicio modificare strategică sau politică anume.

Deocamdată, Germania este singura țară care a trecut în etapa 2 – alertă (și Italia s-a apropiat).

Dar chiar și în această situație, s-au abținut să ia măsuri de siguranță. Dacă NS1 nu revine online la sfârșitul lunii iulie, acest lucru se va schimba.

Scopul va fi de a conserva cât mai mult gaz posibil.

Aceasta va însemna măsuri precum revenirea centralelor pe cărbune pentru a produce energie electrică sau limitări ale temperaturii în clădiri.

Dacă acest lucru nu este suficient – și s-ar putea să nu fie dacă NS1 rămâne offline pentru o perioadă – atunci țara va trebui să treacă la etapa 3, urgență.
Pragul final este denumit în mod adecvat, deoarece ar fi cu adevărat o urgență de alimentare cu gaz – ar exista un risc real de epuizare a gazului.

În ciuda sacrificiilor potențiale, este ceea ce ar putea fi necesar pentru ca Europa să reziste șantajului lui Putin.

Acest plan de securitate a aprovizionării – Regulamentul UE 2017/1938 – va face ca Europa să treacă peste iarnă, fără a fi nevoie să cedeze șantajului Rusiei sau să renunțe la sprijinirea Ucrainei.

Și odată ce trecem iarna aceasta, Putin s-ar putea să constate că marile companii și guvernele europene au un interes redus să-și mai obțină energia de la cineva căruia îi place să joace jocuri politice.

Pe termen lung, cea mai puternică mișcare a lui Putin în geopolitica energetică ar putea fi și ultima”, arată analistul în postarea pe Twitter.

#gaz #Germania #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.