Dacia va lansa un nou model de mașină electrică. Apare alături de Renault, Nissan şi Alpine

Grupul Renault, alături de Nissan şi Mitsubishi din cadrul Alianţei, pregăteşte o nouă serie de automobile electrice ca parte a strategiei până în 2030 iar aceasta include şi Dacia, scrie ZF.

Deşi nu au comunicat nimic legat de marca Dacia, nici la nivel, global sau în România sau Franţa, în cadrul prezentării logoul constructorului apare alături de cel al Renault, Nissan dar şi Alpine – brandul sport al Renault – pentru prezentarea viitoarei platforme. Aceasta va permite începând cu anul 2024 reducerea cu 30% a costurilor iar din 2026 va reprezenta producţia a peste 250.000 de maşini anual din cele patru mărci.

Miza o reprezintă nouă platformă tehnică CMF-BEV a Alianţei care se va regăsi la modele precum viitorul Renault R5, care va înlocui actualul ZOE sau următorul Nissan Micra. Aceasta este şi cea mai competitivă din punctul de vedere al grupului, deoarece va avea o autonomie de circa 400 km şi va reduce costurile cu peste 30% faţă de actualul Renault ZOE.

Actuala Dacia Spring este realizată pe platforma CMF-AEV care nu este decât un Renault Kwid electrizat, o maşină dezvoltată în Franţa şi proiectată pentru ţări emergente, produsă în China de o terţă companie şi „adaptată“ la piaţa europeană. Chiar şi aşa, a urcat în topul celor mai bine vândute maşini electrice din Europa datorită preţului de sub 20.000 de euro, înainte de bonusuri.

#Alpine #masina electrica #Nissan #Renault #Dacia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul pregătește o reorganizare a Autorității Aeronautice Civile (AAC), însă documentele proiectului conțin o neconcordanță cu privire la numărul de angajați ai instituției și impactul financiar al modificărilor propuse.

Potrivit proiectului de hotărâre, efectivul-limită al AAC urmează să crească de la 93 la 96 de unități de personal.

În nota de fundamentare se menționează însă că implementarea proiectului nu necesită alocarea unor resurse financiare suplimentare de la bugetul de stat, iar reorganizarea ar urma să includă modificarea unor subdiviziuni și crearea unui serviciu nou de informare și comunicare cu mass-media.

Ministerul Finanțelor a atras atenția, în procesul de avizare, că majorarea efectivului de la 93 la 96 de angajați presupunea crearea a trei funcții noi și genera cheltuieli suplimentare. Impactul financiar anual fusese estimat la 986,8 mii de lei, dintre care 959 mii de lei pentru fondul de salarizare și 27,8 mii de lei pentru contribuțiile sociale achitate de angajator.

Totodată, Ministerul Finanțelor a remarcat că AAC avea deja posturi vacante. La 30 aprilie 2026, din cele 93 de funcții aprobate, nouă erau neocupate.

În urma observațiilor, autorul proiectului a indicat în sinteza avizelor că propunerea de suplimentare a efectivului-limită cu trei unități de personal a fost exclusă.

Cu toate acestea, în textul proiectului de hotărâre analizat rămâne prevăzută înlocuirea cifrei „93” cu „96”, ceea ce creează o neconcordanță între forma proiectului și răspunsurile oferite în procesul de avizare.

Într-un aviz ulterior, Ministerul Finanțelor a reiterat problema și a menționat că, la 31 mai 2026, AAC avea 93 de funcții aprobate, dintre care 84 ocupate și nouă vacante, rata de încadrare fiind de 90,3%. Ministerul a arătat că nu rezultă clar în ce măsură necesarul de personal nu putea fi acoperit din posturile vacante deja existente.

Proiectul mai extinde atribuțiile AAC în domeniul securității informațiilor cu impact asupra siguranței aviației civile. Autoritatea ar urma să desfășoare activități de certificare, supraveghere și verificare a conformității privind managementul riscurilor de securitate informațională.

De asemenea, este prevăzută crearea unui Serviciu de informare și comunicare cu mass-media, subordonat direct directorului AAC. Acesta ar urma să gestioneze comunicatele de presă, relațiile cu presa, paginile oficiale de social media, conferințele și comunicarea în situații de criză.