Moldoveanca Diana Postică, soția unui europarlamentar român, a demisionat din consiliul celui mai mare furnizor de gaze

Diana Postică, soția europarlamentarului Partidului Mișcării Populare (PMP) Eugen Tomac, fost consilier de stat la Cotroceni în mandatul președintelui Traian Băsescu, a demisionat din poziția de membru în Consiliul de Administrație (CA) al unuia dintre cei mai mari furnizori și distribuitori de gaze naturale din România, Engie, controlat de grupul francez de utilități omonim, în care fusese numită la propunerea Ministerului Energiei, care deține circa 37% din acțiunile companiei. Postică (40 de ani) fusese numită administrator al Engie într-o AGA a societății de la sfârșitul primăverii anului trecut, cu un mandat de 4 ani, valabil până pe 31 mai 2025. Ministerul Energiei urmează acum să-și desemneze un nou reprezentant în CA-ul Engie, pentru restul mandatului respectiv.

Datele disponibile public arată că Diana Postică, cetățean român născut în Republica Moldova, este de profesie avocat și a deținut un cabinet de profil, mai lucrând de-a lungul timpului la Primăria Municipiului București și la biroul actualei senatoare PNL Roberta Anastase, în perioada când aceasta era președinte al Camerei Deputaților. Ea și soțul ei Eugen Tomac au activat în trecut în Liga Tinerilor Români de Pretutindeni, precum și la Centrul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, fiind implicați în numeroase acțiuni pro-românești legate de Republica Moldova, atât peste Prut, cât și la București și la instituțiile europene, scrie profit.ro.

Eugen Tomac, născut în Ucraina, fost deputat român și ex-secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, a fost președinte al PMP până în decembrie 2020, când a demisionat după ce partidul nu a reușit să atingă pragul electoral la alegerile parlamentare. PMP a avut o alianță cu PNL pentru respectivele alegeri, unii lideri liberali mizând pe o coaliție de guvernare PNL-USR-PMP cu majoritate absolută în Parlament. În legislativul european, PNL și PMP (ai cărui eurodeputați sunt Tomac și Băsescu) fac parte din același grup politic, al Partidului Popular European. În prezent, în PMP există un conflict între două tabere, una condusă de Tomac și cealaltă de președintele partidului, Cristian Diaconescu, inclusiv pe tema unei posibile fuziuni dintre PMP și PNL, după cum News.ro a relatat în mai multe rânduri.

Cele mai recente date disponibile ale ANRE, aferente lunii septembrie 2021, arată că, în luna respectivă, Engie avea o cotă de peste 39% pe piața cu amănuntul a furnizării de gaze pentru clienții finali casnici, clasându-se pe locul 2 după principalul concurent E.ON (peste 48%). Engie ocupa atunci poziția secundă și pe piața totală cu amănuntul (clienți casnici plus industriali), cu o cotă de aproape 16%, în urma OMV Petrom – peste 31%.

#Diana POstică #Engie #Eugem Tomac

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.