Dacia va produce mai multe mașini în 2023

03 Mart. 2023, 09:52
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
03 Mart. 2023, 09:52 // Slider //  MD Bani

Dacia s-ar putea îndrepta din nou către o producţie anuală de 350.000 de maşini la Mioveni, pe măsură ce criza componentelor este depăşită. Mai mult, odată cu revenirea producţiei, şi cifra de afaceri a Automobile Dacia va reveni la peste 5 miliarde de euro, valoare depăşită atât în 2018 cât şi în 2019, ultimul an când Dacia a avut o cifră de afaceri peste cea a OMV-Petrom, scrie ZF.

„Anul acesta producţia se îndreaptă spre volumele din 2019, ne vom apropia. Dar dacă nu apar probleme neprevăzute. Noi căutăm soluţii de optimizare a producţiei. Criza componentelor există, dar am găsit soluţii. Avem management de criză în continuare, ne întâlnim cu furnizorii, dar situaţia arată mai bine astăzi decât ieri. Dar şi în aceste condiţii, România a produs anul trecut peste 500.000 de maşini, o cifră record”, a explicat Mihai Bordeanu, directorul general al Automobile Dacia.

Cifra de afaceri realizată de Automobile Dacia în 2021 a fost de 4,3 mld. euro, în creştere cu 17% faţă de 2020, potrivit unui raport al companiei.

Creşterea vine în contextul în care producţia a rămas la un nivel similar, însă uzina a livrat maşini mai scumpe şi a demarat livrările de Jogger.

Având în vedere producţia cu 22% mai mare în 2022 dar şi creşterea preţurilor, Dacia ar putea anunţa în următoarele luni rezultate de peste 5,5 miliarde de euro pentru anul trecut.

De partea cealaltă, Dacia a produs anul trecut aproape 315.000 de maşini la Mioveni, în creştere de la 257.000 de maşini în 2021, însă volum mai mic decât cele aproape 350.000 asamblate în 2019, an în care se discuta despre creşterea capacităţii de producţie la peste 400.000 de unităţi.

Producţia este susţinută puternic de noile modele intrate în producţie – Duster facelift, Spring sau noul Jogger la Dacia. În 2019 Dacia avea un singur model nou – Duster II.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iun. 2026, 15:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Iun. 2026, 15:31 // Actual //  Ursu Victor

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!