Președintele Consiliului Moldindconbank: Am ajutat 7 mii de familii să-și finanțeze achiziția caselor

Moldindconbank a obținut rezultate marcante în anul 2022, iar performanțele sale, care îi confirmă poziția de lider în multe segmente ale pieței bancare, se datorează transformărilor inițiate acum un an și jumătate. O spune președintele Consiliului Moldindconbank, Herbert Stepic, un expert notoriu, considerat arhitect al dezvoltării sistemului bancar în Europa Centrală și de Est.

„Moldindconbank este cu siguranță un lider în ceea ce privește performanțele obținute anul trecut. În primul rând, aș evidenția creșterea volumului creditelor de consum pentru publicul larg cu 54 de milioane de lei, ceea ce cred că este o majorarea semnificativă. Iar creșterea cotei noastre de piață în acest segment al afacerii a fost de asemenea remarcabilă. Suntem numărul 1 pe piață cu o cotă de 28% pentru anul trecut. Vreau să evidențiez că am ajutat 7 mii de familii ca să-și finanțeze nevoile de achiziție a caselor, adică i-am ajutat să înceapă investițiile care le vor permite să posede propriile locuințe. Suntem prima bancă din Moldova care a emis 1 milion de carduri și suntem în acest moment lider pe piața cardurilor cu peste 37%. Și acest lucru confirmă că suntem o bancă căreia îi pasă de nevoile oamenilor”, a menționat bancherul.

Herbert Stepic a subliniat că Moldindconbank și-a îmbunătățit considerabil situația legată de credite neperformante. ”Avem o bancă foarte sigură, am majorat considerabil rata activelor, suntem supra-capitalizați, avem o rată cost/venit foarte atractivă, cu o atenție sporită pe eficiența costurilor, de peste 40%, ceva remarcabil, deoarece referința pentru raportul cost/venit este de aproximativ 50% sau puțin sub 50%. Așa că, în general, rata ridicată de capitalizare, rata mică de pierderi, lichiditate sporită înseamnă o bancă foarte solidă, pregătită pentru eventuale șocuri de pe piață și nevoi ale clienților”, a conchis președintele Consiliului Moldindconbank.

Toate aceste rezultate se datorează dedicației echipei băncii, formată din specialiști de înaltă valoare, inclusiv cu experiență de activitate în bănci internaționale.

„Politica băncii, de a fi alături de clienți, foarte mult orientată spre calitatea serviciilor, de a urmări permanent care sunt nevoile clienților, reacția la acestea prin crearea și lansarea produselor, ajutarea clienților în activitățile lor cotidiene corporative, a modului în care ei își desfășoară operațiunile de import/export, investiții locale – iată ce ne reprezintă”, a mai spus Herbert Stepic.

Din 25 mai 2020, Herbert Stepic este președinte al Consiliului Moldindconbank. Până în 2013, expertul a ocupat funcția de Director General al Raiffeisen Bank International (RBI). El este supranumit de presa și comunitatea bancară drept „deschizător de drumuri pentru investitori în regiunea Europei Centrale și de Est” pentru că a fost responsabil pentru extinderea internațională a ceea ce este astăzi RBI, fiind promotorul extinderii sale în unul din cele mai grupuri bancare din Europa Centrală și de Est.

#Herbert Stepic #Moldindconbank #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Intermediarii profită în timp ce țițeiul rusesc găsește rute indirecte către piața europeană, susțin politicienii și oamenii din industrie, citați de politico.eu.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că dependența Europei de petrolul și gazele rusești „aparține trecutului”.

Dar alții, de la înalți oficiali ucraineni la europarlamentari și persoane din industrie, spun că acest capitol al istoriei nu s-a încheiat.

Cantități semnificative de hidrocarburi rusești, în special de petrol, continuă să fenteze sancțiunile și pe piața europeană, spun aceștia, obținând bani care finanțează mașinăria de război a lui Vladimir Putin.

Este cunoscut faptul că petrolul brut e dificil de urmărit pe piețele globale. Acesta poate fi ușor combinat cu alte transporturi în țările de tranzit, creând efectiv un lot mai mare de petrol ale cărui origini nu pot fi determinate. Procesul de rafinare, necesar pentru orice aplicație practică, elimină, de asemenea, orice urmă a originii materiei prime.

O rețea complexă de companii de transport maritim, care poartă steaguri ale unor jurisdicții offshore insesizabile, adaugă un strat suplimentar de mister; unele au fost acuzate că ajută Rusia să ascundă originea exporturilor sale de țiței folosind o varietate de mijloace.

UE a interzis în mare parte combustibilii fosili ruși de la declanșarea invaziei încoace, cu excepții pentru cantități limitate de țiței prin conducte, gaze prin conducte, gaze naturale lichefiate (GNL) și produse petroliere.

Rute spre Europa

Dar volume mari de țiței rusesc – o sursă de venituri mai mare decât gazele – sunt încă expediate pe piețele globale, ceea ce îi face pe unii experți să suspecteze că acestea ajung pe piața europeană pe ușa din spate.

„De la introducerea sancțiunilor, volumele de țiței pe care Rusia le exportă au rămas mai mult sau mai puțin constante”, a declarat Saad Rahim, economist-șef al firmei globale de tranzacționare a mărfurilor Trafigura. „Este posibil ca petrolul rusesc să fie vândut în continuare către UE și națiunile occidentale prin intermediari.”

O rută potențială către Europa este prin Azerbaidjan, care se învecinează cu Rusia și este punctul de plecare al conductei Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC), operată de BP. Portul Ceyhan, din Turcia, este un important centru de aprovizionare din care se expediază țițeiul către Europa; de asemenea, primește cantități mari din Irak prin conducta Kirkuk-Ceyhan.

François Bellamy, un europarlamentar francez și membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie a Parlamentului European, a exprimat suspiciuni cu privire la această rută într-o întrebare recentă adresată Comisiei. Datele arată că Azerbaidjanul a exportat cu 242.000 de barili pe zi mai mult decât a produs între aprilie și iulie anul trecut, a spus el – o marjă mare față de producția internă, care a fost de 648.000 de barili pe zi luna trecută și care este în declin pe termen lung, potrivit cifrelor ministerului.

„Cum poate o țară să își diminueze producția și să își crească exporturile în același timp? Există ceva complet inconsecvent în cifre, și această inconsecvență creează suspiciuni că sancțiunile sunt eludate”, a declarat Bellamy.

În același timp, însă, Turcia și-a dublat anul trecut importurile directe de petrol rusesc și a refuzat să impună sancțiuni asupra țițeiului rusesc, în ciuda faptului că a oferit simultan sprijin militar și umanitar Ucrainei.

Centrul finlandez pentru cercetare în domeniul energiei și al aerului curat (CREA) a avertizat la sfârșitul anului trecut că „o nouă rută pentru petrolul rusesc către UE apare prin Turcia, o destinație în creștere pentru țițeiul rusesc”, unde acesta este rafinat în produse petroliere care nu fac obiectul sancțiunilor, fiind vândut mai departe.

„Avem suficiente dovezi că unele companii internaționale cumpără produse de rafinare realizate din petrol rusesc și le vând mai departe în Europa”, a declarat Ustenko, consilierul lui Zelenski. „Este complet legal, dar complet imoral. Doar pentru că este permis, nu înseamnă că nu trebuie să facem nimic în această privință.”