În martie 2022, Republica Moldova a aderat la Protocolul privind eliminarea comerțului ilicit cu produse de tutun la Convenția-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind controlul tutunului. Această decizie de aderare reprezintă o prioritate în contextul aplicării Planului național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană. Autoritățile europene estimează că anual contrabanda de tutun costă UE aproximativ 10 miliarde de euro, din acest motiv lupta cu comerțul ilicit este o prioritate pentru statele UE. În Republica Moldova, comerțul ilegal cu produse de tutun este în creștere. Datele studiului IPSOS, arată că într-un an, în Republica Moldova, piața neagră de țigarete s-a dublat ajungând la o cotă de 7.4%, iar o potențială creștere ar putea crea provocări în parcursul european al țării noastre, scrie infomarket.md.
Președintele Camerei Consultanților Fiscali din România, Dan Manolescu susține că actual context economic din Republica Moldova, unde rata inflației a depășit pragul de 30%, provocând creșteri foarte mari a prețurilor la utilități și produsele alimentare, a pus presiuni pe bugetul consumatorilor, care s-au orientat către oferte mai ieftine, de pe piața neagră.
”Această creștere a pieței negre a produselor de tutun în Republica Moldova arată că sunt necesare în continuare eforturi susținute ale autorităților, iar aderarea Republicii Moldova la Protocolul privind eliminarea comerțului ilicit cu produse de tutun este un pas important în aceste sens. Dar, accizele sunt un instrument fiscal important în această ecuație. Pentru că orice creștere accelerată a accizelor la produsele de tutun, ar putea perturba piața legală și provoca o creștere și mai mare a pieței negre”, a declarat președintele Camerei Consultanților Fiscali din România.
Dan Manolescu a menționat că Republica Moldova are privilegiul de a învăța din greșelile altor state care au aderat la Uniunea Europeană și au încercat într-un ritm accelerat să crească accizele la produsele de tutun conform Directivei UE pentru a ajunge la cota minimă de 90 euro per 1000 țigarete.
”În 2007, România a devenit membru al Uniunii Europene, iar în 2009, autoritățile române au crescut acciza la produsele de tutun cu 50%, si ca urmare, în mai puțin de nouă luni piața neagră a țigaretelor a ajuns la o cotă de 36%. Pierderile la bugetul de stat s-au ridicat la peste un miliard de euro, lupta cu comerțul ilicit devenind o prioritate pentru Consiliul de Apărare a Țării. Ulterior, accizele au fost majorate treptat, conform unor calendare incluse în Codul Fiscal”, a menționat sursa.
Potrivit lui Manolescu, România nu este singura țară care s-a confruntat cu această situație. De exemplu în Bulgaria, în 2010, cota comerțului ilicit cu țigarete a atins 37%, după ce acciza a fost majorată cu 49%, în Letonia – 54%, în Lituania- 47%. Totodată, statele care au aderat la comunitatea europeană în perioada anilor 2004-2007 au avut nevoie de 10-12 ani pentru a atinge cota accizelor de 90 euro per 1000 țigarete.
Menționă, că Ministerul Finanțelor din Republica Moldova a propus pentru anul 2023 majorarea accizelor de 25%, contrar calendarului fiscal existent care prevede o acciză de 15% pentru anii 2021-2023. Totodată, Guvernul își propune până în 2025 să atingă cota de 90 euro per 1000 de țigarete, în prezent aceasta constituind 47 euro.
