Datoria de stat va depăși 136 miliarde de lei în 2025: Creștere semnificativă a împrumuturilor externe și interne

Soldul datoriei de stat al Republicii Moldova la 31 decembrie 2025 va ajunge la aproximativ 136,44 miliarde de lei, cu o creștere semnificativă față de valoarea estimată pentru sfârșitul anului 2024. Majoritatea acestei datorii va fi externă, reprezentând 61,1% din total, în timp ce 38,9% va fi datorie internă. Creșterea datoriei va fi de 12,25 miliarde de lei, datorită finanțării externe și interne nete pozitive, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

Ponderea datoriei de stat în PIB la finele anului 2025 este estimată la 39,2%, iar prognozele pentru anii următori sugerează o continuare a creșterii. În 2026, soldul datoriei de stat ar putea crește cu 12%, iar în 2027 va ajunge la aproximativ 167.030,2 milioane de lei, reprezentând 40,2% din PIB.

De asemenea, autoritățile estimează pentru anul 2025 emisiuni de împrumuturi de stat externe în valoare de 9.500,7 milioane de lei, echivalentul a 520,3 milioane dolari SUA, și rambursarea unor împrumuturi externe de 7.445,8 milioane de lei, echivalentul a 407,8 milioane dolari SUA.

Rata medie a dobânzii pentru obligațiunile de stat emise pe piața internă ar putea ajunge la aproximativ 6,6% pe an, iar împrumuturile externe noi vor avea o maturitate minimă de 12 ani, cu o preferință pentru creditorii multilaterali.

În ceea ce privește datoria externă, aceasta va ajunge la 83.319,5 milioane de lei la sfârșitul anului 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 4,3% față de nivelul estimat pentru anul 2024. Totuși, ca pondere în PIB, datoria externă va scădea ușor, ajungând la 23,9%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Maxim Brăila, cunoscut în trecut pentru declarațiile sale elogioase la adresa președintelui rus Vladimir Putin, a fost numit în funcția de consilier pentru soluționarea contestațiilor în cadrul Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC). Numirea sa a fost votată de 57 de deputați în cadrul ședinței plenare a Parlamentului.

Decizia a venit în urma unui concurs public organizat de Comisia economie, buget și finanțe, care l-a propus pentru un mandat de șapte ani, fără posibilitate de reînnoire. Brăila este licențiat în drept, magistru în științe economice și drept public, și urmează studii de doctorat la Universitatea de Studii Europene din Moldova. El a activat atât în sectorul public, cât și în cel privat, inclusiv în poziții de conducere.

Agenția pentru Soluționarea Contestațiilor este un organ colegial format din șapte consilieri, inclusiv directorul general, iar atribuțiile acesteia vizează examinarea contestațiilor în cadrul achizițiilor publice.

Maxim Brăila a apărut pentru prima dată în atenția opiniei publice în mai 2011, când, fiind elev în clasa a XII-a, s-a înscris în cursa electorală pentru Consiliul Municipal Chișinău, ca independent. A obținut puțin peste 200 de voturi, adică 0,06% din sufragii.

În acea campanie, Brăila declara că vrea să fie „un politician de tipul lui Vladimir Putin – un lider adevărat care se gândește la cetățeni”, subliniind totuși că nu susține regimul nedemocratic de la Moscova. Ulterior, a afirmat că a ales să nu se alinieze partidelor politice pentru a nu fi controlat de „mafioți și oligarhi”, potrivit unui material al Europei Libere.

Numirea sa într-o funcție-cheie într-o instituție cu rol esențial în integritatea proceselor de achiziții publice ridică semne de întrebare legate de evoluția ideologică a fostului candidat independent și de criteriile de integritate care au stat la baza selecției.