Datoria de stat va depăși 136 miliarde de lei în 2025: Creștere semnificativă a împrumuturilor externe și interne

Soldul datoriei de stat al Republicii Moldova la 31 decembrie 2025 va ajunge la aproximativ 136,44 miliarde de lei, cu o creștere semnificativă față de valoarea estimată pentru sfârșitul anului 2024. Majoritatea acestei datorii va fi externă, reprezentând 61,1% din total, în timp ce 38,9% va fi datorie internă. Creșterea datoriei va fi de 12,25 miliarde de lei, datorită finanțării externe și interne nete pozitive, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

Ponderea datoriei de stat în PIB la finele anului 2025 este estimată la 39,2%, iar prognozele pentru anii următori sugerează o continuare a creșterii. În 2026, soldul datoriei de stat ar putea crește cu 12%, iar în 2027 va ajunge la aproximativ 167.030,2 milioane de lei, reprezentând 40,2% din PIB.

De asemenea, autoritățile estimează pentru anul 2025 emisiuni de împrumuturi de stat externe în valoare de 9.500,7 milioane de lei, echivalentul a 520,3 milioane dolari SUA, și rambursarea unor împrumuturi externe de 7.445,8 milioane de lei, echivalentul a 407,8 milioane dolari SUA.

Rata medie a dobânzii pentru obligațiunile de stat emise pe piața internă ar putea ajunge la aproximativ 6,6% pe an, iar împrumuturile externe noi vor avea o maturitate minimă de 12 ani, cu o preferință pentru creditorii multilaterali.

În ceea ce privește datoria externă, aceasta va ajunge la 83.319,5 milioane de lei la sfârșitul anului 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 4,3% față de nivelul estimat pentru anul 2024. Totuși, ca pondere în PIB, datoria externă va scădea ușor, ajungând la 23,9%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cehia a încetat brusc să primească petrol rusesc prin conducta „Drujba”, întreruperea fiind legată de un incident recent pe sectorul polonez al conductei, deși nu pe ramura care aprovizionează Cehia, Ungaria și Slovacia. Aceste trei țări au primit permisiunea Comisiei Europene de a continua importurile de petrol rusesc, în ciuda sancțiunilor împotriva Rusiei.

Pavel Kaidl, purtătorul de cuvânt al companiei petroliere cehe Orlen Unipetrol, a confirmat oprirea livrărilor pentru publicația Ceske Noviny. Operatorul de stat al conductei, Mero, a declarat că alimentarea cu petrol a țării nu este în pericol, deoarece aprovizionarea poate fi suplimentată prin conductele din Germania și Italia. Totuși, guvernul ceh pregătește măsuri preventive, inclusiv utilizarea rezervelor strategice, a anunțat ministrul Industriei și Comerțului, Lukáš Vlček, pe rețeaua X.

„În acest moment, nu primim petrol prin conducta Drujba. Nu există riscul unei penurii, deoarece livrările prin conducta italiană TAL continuă stabil”, a subliniat Vlček.

Conducta „Drujba”, cea mai mare infrastructură de transport al petrolului din Rusia către Europa, se împarte în Belarus în două ramuri. Ramura nordică, care alimentează Polonia și Germania, nu mai transportă petrol rusesc din cauza sancțiunilor, fiind înlocuită de petrol kazah. Ramura sudică, care traversează Ucraina, aprovizionează Ungaria, Slovacia și Cehia.

Pe 1 decembrie, o scurgere a fost raportată pe ramura nordică a conductei în Polonia, operatorul PERN investigând toate ipotezele, inclusiv o posibilă diversiune. Între timp, livrările către Germania continuă.

Creșterea riscului de sabotaje asupra infrastructurii critice din Europa este confirmată de multiple incidente recente. Directorul MI5, Ken McCallum, a descris tentativele serviciilor ruse de a destabiliza situația din Europa drept „uluitoare”. În noiembrie, două cabluri de telecomunicații din Marea Baltică au fost avariate, iar o ruptură a unui cablu de internet între Suedia și Finlanda a avut loc recent. În Slovacia, autoritățile investighează posibile acte de terorism asupra infrastructurii critice, inclusiv asupra conductei „Drujba”.

Potrivit unui raport al Centrului pentru Cercetarea Energiei și Aerului Curat, în septembrie 2024, Cehia a importat petrol prin „Drujba” în valoare de 90 milioane de euro, în timp ce Ungaria și Slovacia au importat petrol în valoare de 156 milioane de euro și, respectiv, 58 milioane de euro.