Programul „Prima casă Plus” Plus , votat de deputați în ședința din 31 iulie, a fost extins pentru a oferi acces mai multor cetățeni ai Republicii Moldova la finanțare pentru procurarea de locuințe, însă fără includerea diasporei. Președintele Comisiei economie, Radu Marian susține că în cazul în care ar fi fost incluși și cetățenii care sunt în afara țării „am fi asistat la o creștere și mai mare a prețurilor la imobile”.
„Diaspora nu a fost inclusă nici în versiunea actuală, nici în legea aprobată. În momentul în care diaspora vine acasă va avea acces la program. Vrem să încurajăm oamenii să revină în țară, a declarat pentru BANI.MD președintele Comisiei economie, Radu Marian.
Potrivit deputatului, dacă un membru al familiei este plecat în străinătate, iar altul a rămas în Republica Moldova, cel rămas acasă poate aplica la program.
„În general, noi nu putem permite ca imobilele procurate în cadrul programului să fie utilizate pentru investiții și nu putem să admitem situația că un imobil este cumpărat și lăsat. Și așa avem o problemă acuma, cresc prețurile. Unul din motive că sunt foarte multe locuințe care nu sunt folosite. Dar asta nu e singura problemă. Statul alocă sume bani pentru compensații – 400 de milioane de lei pentru acest program. Destul de costisitor. Noi trebuie să folosim programul pentru cei care au nevoie să locuiască în imobil. Cei care vor să cumpere locuințe pentru investiții pot să o facă nu neapărat folosind resursele statului. Mi se pare logic”, a explicat Marian.
Secretarul de stat de la Ministerul Economiei, Veronica Arpintin atrage atenția la cheltuielile mari ale statului pentru program în cazul în care ar fi fost inclusă și diaspora.
„La etapa inițială a proiectului am dorit să-i includem pe toți în acest program, inclusiv și diaspora, cetățenii care nu se află în Moldova. Pe parcursul consultărilor publice și în discuțiile cu Ministerul Finanțelor, trebuie să înțelegem ce putem să ne permitem și ce nu, am ajuns la concluzia că urmare a compensațiilor și a costurilor statului pentru acest program corect ar fi ca programul să fie direcționat pentru cei care au nevoie de locuință sau pentru cei pentru care măcar unul dintre membrii familiei locuiește în Moldova și vor utiliza locuința pentru trai, nu pentru investiție”.
Potrivit proiectului votat de deputați au fost eliminate o serie de bariere în accesarea finanțării pentru procurarea locuințelor la condiții mai avantajoase. La Programul de stat „Prima casă Plus” vor putea aplica și persoanele care nu au statut de angajat în Republica Moldova, dar dispun de venituri oficiale obținute în Republica Moldova, cum ar fi liber profesioniștii, avocații, executorii judecătorești, taximetriștii, artiștii. Potrivit proiectului, a fost majorată și suma-limită a creditului – de la 1 milion de lei la 2,5 milioane de lei și cota de garantare de către stat a creditelor de la 50 % la 65 % sau 70% pentru locuințele din afara municipiului Chișinău. De asemenea, a fost extinsă perioada de creditare de la 25 la 30 de ani. În legislație va fi prevăzut că beneficiarul va putea folosi locuința cumpărată în cadrul programului doar pentru folosință proprie ori împreună cu membrii familie sale și trebuie să aibă domiciliul permanent în respectiva locuință până la scadența creditului ipotecar.
Madan atrage atenția la modificările care constau în majorarea plafonului valorii maxime a locuinței achiziționate prin program de la 1 milion de lei la 2,5 milioane de lei. „Deși această creștere este necesară pentru a reflecta creșterea prețurilor imobiliare din ultimii ani, există îngrijorări că majorarea semnificativă ar putea stimula o creștere și mai mare a prețurilor apartamentelor. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei (BNM), prețul mediu al apartamentelor în Chișinău a crescut cu 56,3% în primul trimestru din 2024 comparativ cu anul 2019. Cu toate acestea, Guvernul nu a prezentat justificări detaliate pentru stabilirea noului plafon la 2,5 milioane de lei”, punctat economistul.
O altă modificare controversată, asupra căreia atrage atenția economistul, vizează creșterea raportului dintre rata lunară la credit și veniturile nete ale beneficiarilor de la 50% la 70%. Aceasta ar putea crește riscul de supraîndatorare a populației, în special în contextul dobânzilor flotante și al nivelului actual de educație financiară redusă. În plus, extinderea perioadei maxime a creditului de la 25 la 30 de ani poate reduce plățile lunare, însă creșterea cotei de garantare pentru locuințele din Chișinău de la 50% la 65% ridică semne de întrebare privind transferul riscurilor către stat.
